Genialitatea observațiilor serviciilor secrete britanice reușește mereu să surprindă prin promptitudinea, acuratețea și utilitatea informațiilor prezentate. Aflăm astfel din surse oficiale că, în ciuda ,,victoriilor” Ucrainei în confruntarea sa cu Rusia, ,,tufișurile și copacii mici au devenit un obstacol în calea unui contraatac al Forțelor Armate ale Ucrainei în sud” conform explicațiilor oferite de serviciile de informații britanice care justificau lentoarea contraofensivei ucrainene. „Terenul arabil în principal din zona de război nu a fost cultivat de 18 luni și, de asemenea, din cauza verii calde și umede, buruienile cresc activ și creează obstacole pentru ucraineni… În plus, o astfel de vegetație devine o acoperire care ajută la ascunderea pozițiilor defensive rusești și îngreunează curățarea câmpurilor de mine”, au conchis britanicii citați de publicația greacă https://warnews247.gr/vgikan-ta-machairia-se-vretania-kai-ipa-gia-tin-istoriki-niki-tou-rosikou-stratou-ta-agriochorta-kai-oi-thamno-synetripsan-tin-oukraniki-antepithesi-lathos-i-stratigiki-me-leopard-kai-dytika-t/ E nevoie de multă perspicacitate pentru a prognoza evoluția vegetației pe un an jumătate în avans. Dacă Serviciul de Intelligence britanic ar fi avut cunoștințe minime de botanică și agronomie, tancurile Challenger 2 și Leopard, sigur, ar fi avut ca accesoriu pe lângă proiectilele cu uraniu sărăcit și motocoase germane ProCraft. (https://www.emag.ro/motocoasa-procraft-germany-t4350-6cp-58cc-4-sisteme-de-taiere-d706pjbbm/pd/D92PT6BBM/ ) Și dacă în Ucraina lucrurile nu evoluează conform planului se pregătesc rezervele. Întâlnirea din 23 iulie dintre președintele Putin și președintele Alexander Lukașenko de la Sankt Petersburg, a fost abordată de presa noastră doar sub aspectul oarecum frivol al relocării unor trupe Wagner în Bielarus. Subiectele abordate cu această ocazie, surprinzător, nu au avut nici o semnificație pentru analiștii noștri. Publicația indiană https://www.indianpunchline.com/glimpses-of-an-endgame-in-ukraine/ a surprins coregrafia evenimentului atent înscenat și a subliniat că; ,,Moscova anticipează că administrația Biden ar putea avea în minte un plan de război și mai mare.
La ședința Consiliului de Securitate, Putin a –declasificat- rapoartele de informații, ajunse la Moscova din diverse surse, care indică măsuri de introducere în Ucraina de Vest a unei forțe expediționare poloneze. Putin a numit-o -o unitate militară obișnuită, bine organizată, echipată pentru a fi folosită pentru operațiuni în Ucraina de Vest și pentru ocuparea ulterioară a acestor teritorii-…. Lukașenko a spus: Acest lucru este inacceptabil pentru noi. Înstrăinarea vestului Ucrainei, dezmembrarea Ucrainei și transferul terenurilor acesteia către Polonia sunt inacceptabile. Dacă oamenii din vestul Ucrainei ne solicită, atunci le vom oferi sprijin. Vă rog [Putin] să discutați și să vă gândiți la această problemă. Desigur, aș vrea să ne susțineți în acest sens. Dacă apare necesitatea unui astfel de sprijin, dacă Ucraina de Vest ne cere ajutor, atunci vom oferi asistență și sprijin. Dacă se întâmplă acest lucru, îi vom sprijini în toate modurile posibile. După cum era de așteptat, Putin nu a răspuns – cel puțin, nu public.” În mod cert, Lukașenko nu putea aborda un astfel de subiect dacă nu ar fi avut permisiunea gazdei. Iar gazda a vrut să transmită un mesaj prin intermediari, un mesaj care să nu îl angajeze în mod direct și prin care să avertizeze că are mijloacele formale necesare pentru a justifica o intervenție a Republicii Bielarus în Ucraina, chiar sub nasul NATO. Că se poate, o demonstrează și faptul că trupele de militari francezi, americani, germani și italieni staționate și în Niger, nu au avut informații și nu au putut împiedica o lovitură militară, care în mai puțin de 24 de ore a schimbat președintele cu un general. Chiar dacă Membrii Comunităţii Economice a Statelor Africii de Vest (ECOWAS), reprezentând 15 state africane, au emis un ultimatul prin care somau rebelii să revină la ordinea constituțională sub amenințare unei intervenții militare. Termenul a expirat duminică fără niciun semn de intervenție armată sau mobilizare în țările vecine cu Niger. Între timp, președintele Nigeriei Bola Tinubu, care deține și președenția rotativă a ECOWAS, trebuie să facă față opoziției senatului din propria țară, Nigeria. Senatorii nigerieni au respins cererea președintelui Bola Tinubu de a desfășura trupe nigeriene în Republica Niger, ca parte a forței ECOWAS, pentru restabilirea președintelui ales democratic, Mohamed Bazoum. Două țări regionale, Burkina Faso și Mali, conduse de junte, dar membre ECOWAS, au avertizat că orice intervenție militară în Niger „ar echivala cu o declarație de război” împotriva lor. La întâlnirea șefilor de stat major ECOWAS, absente au fost Ciad, Guineea, evident Mali, Burkina Faso și Nigerul. De asemenea Algeria a informat Nigeria despre refuzul său de a folosi forța împotriva puciștilor militari din Niger. Aceasta este ceea ce reiese din întâlnirea dintre Babagana Kingibe, trimisul special al președintelui nigerian și ministrul algerian de externe, Ahmed Attaf, potrivit unui comunicat de presă al diplomației algeriene, citat de; https://www.aa.com.tr/fr/afrique/lalg%C3%A9rie-informe-le-nigeria-de-son-refus-de-recourir-%C3%A0-la-force-contre-les-putschistes-au-niger-/2961561 În același timp, junta militară a Nigerului ar fi solicitat ajutor grupului de mercenari Wagner, în cazul unui atac militar. Potrivit informațiilor de la Associated Press, cererea a fost făcută de generalul Salifu Modi, unul dintre puciștii care s-ar fi întâlnit cu un membru Wagner, în Mali. Aceleași informații arată că Wagner ia în considerare această solicitare. Africa s-a săturat de neocolonialism și nu mai acceptă să fie jefuită iar contextul conflictului din Ucraina îi oferă șansa de a alege. Dacă răsfoim presa internațională, nu mai departe de începutul acestei luni, unele lucruri par să se închege. Astfel, conform relatărilor https://www.defenceweb.co.za/featured/sa-navy-chief-visits-russia-promotes-brics-alliance/ , șeful Marinei Sud-Africane, viceamiralul Monde Lobese, a vizitat Rusia pentru evenimentul anual al țării de Ziua Marinei, din Sankt Petersburg. Președintele rus Vladimir Putin a prezidat evenimentul, la care au participat și patru șefi de stat africani (din Republica Congo, Mali, Eritreea și Burkina Faso) prezenți în Rusia pentru Summitul Rusia-Africa din 27 și 28 iulie. La cina de gală care a urmat, alături de alți viceamirali ai flotei BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), viceamiralul Lobese a mulțumit Rusiei pentru invitația de a participa la eveniment și a lăudat virtuțile grupării BRICS; ,,… „Noi, ca sud-africani, suntem foarte încântați de noul peisaj geo-politic care va fi modelat de această adunare. Acest peisaj geo-politic va vedea lumea luând o poziție împotriva imperialismului și împotriva acelor țări care cred că pot dicta modul în care alte țări trebuie să se comporte pe scena mondială. Noi, ca sud-africani, am dori să ne extindem prietenia și să construim punți de cooperare cu toate acele națiuni care împărtășesc credințele noastre. Facem acest lucru dintr-o poziție de incluziune, încredere reciprocă, acord reciproc și parteneriat și nu avem nevoie de permisiunea niciunei țări pentru a face acest lucru. Așadar, doamnelor și domnilor, camarazi, prieteni – permiteți-mi să ridic un toast pentru BRICS, prietenie, dragoste și cooperare reciprocă și stabilirea unei noi ordini mondiale”, a spus Lobese.
Jr. Adrian M. Ionescu
