Pe valea Trotusului, la Comanesti, se asezasera de mai multa vreme familia de boieri moldoveni Ghika, proprietara unui domeniu intins de pamânturi, dar mai ales paduri. Pe la sfârsitul secolului al XIX-lea, mai precis in anul 1890, Dimitrie N. Ghika a angajat pe arhitectul italian Albert Galleron sa construiasa acest palat, pe care l-a daruit apoi fiului sau, Nicolae Ghika. Acest palat, de o dimensiune imensa si bine elaborat ca arhitectura, a fost folosit ca resedinta, locuinta si reprezentanta pentru administratia domeniului.
Palatul era inconjurat pe la anul 1895 de un imens parc cu o suprafata de 11 hectare, despre care se spune ca era la vremea aceea una din cele mai frumoase „gradini” din tara. Fost magistrat si doctor in drept la Berlin, Dimitrie Ghika a ocupat functii publice de prefect si deputat de Bacau. impreuna cu fiul sau Nicolae si renumitul naturalist Grigore Antipa au facut o expditie in Somalia de unde au adus o bogata colectie de arme, animale si obiecte etnografice specifice africane. O mare parte din aceasta colectie se afla depozitata la Posada, reprezentând un bogat tezaur vechi de peste o suta de ani.
Stilul eclectic in care a fost construit acest palat este specific sfârsitului de secol XIX. Aici sunt imbinate trasaturi ale arhitecturii europene din deceniile anterioare cu cele clasiciste. Monumentul este construit pe doua nivele, cu doua parti simetrice fata de centrul cladirii, marcat de stâlpi din piatra. La etaj se afla un balcon cu colone ornamentate in stil ionic care sustin un mic fronton clasic, profilat pe acoperis. Pe fronton se afla odinioara blazonul familiei de boieri Ghika. In turnul de pe coltul din dreapta orologiul a incetat demult sa mai bata, doar blazonul este supus intemperiilor naturii asa cum si palatul a fost supus vremurilor nu totdeauna prielnice. Turnul de veghe al palatului strajuieste la scurgerea timpului, fiind cel mai fidel martor al tuturor evenimentelor care s-au petrecut pe mirifica Vale a Trotusului.
Unul dintre acestea a fost de natura juridica si se refera la retrocedarea palatului, parcului impreuna cu 399 ha padure, unui mostenitor cu acte false. Comunicarea cu etajul se face pe o scara larga de lemn, având balustrade pe mâna dreapta. Lumina patrunde pe casa scarii prin cele trei vitralii, filtrata de gama cromatica da mari efecte decorative. Cele 21 de incaperi de la parter si de la etaj, amplasate de o parte si de alta a culoarului, au vederea orientata spre parcul din fata si spre curtea din spate. Aspectul inedit al Palatului Ghika se caracterizeaza prin câteva elemente care il particularizeaza: formele acoperisului de la balconul central, profilurile laterale ale fatadei, teminatiile acestora cu turnulete, volumetria constructiei s.a.
In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, trupele armatei sovietice au devastat si pradat palatal. Au fost distruse cele doua oglinzi venetiene din care au mai ramas doar ramele din lemn, fiind capturate forte multe bunuri cultural-artistice de valoare. Dupa anul 1948 ansamblul Ghika a fost trecut in proprietatea statului, fiind folosit ca scoala profesionala, casa pionierilor s.a. in tot acest timp palatul a suferit o serie de degradari.
Situatia juridica din prezent nu permite ca palatului sa-i fie facute reparatii capitale. Incepând cu anul 1989, in palat a fost organizat Muzeul etnografic al Vaii Trotusului de munte si o sectie de arta contemporana a Muzeului de arta din Bacau, precum si o expozitie cu obiecte de epoca care au apartinut boierilor Ghika. Toate acestea au fost organizate din punct de vedere tematic si muzeografic de catre Dorinel Ichim, etnograf la Complexul Muzeal Bacau, ajutat de Steliana Rosu, conservator la aceeasi institutie. In prezent, ansamblul palatal si parcul Ghika Comanesti sunt inscrise pe listele monumentelor istorice din anii 2004 si 2010, facând parte din grupa valorica „A” de importanta universala.
Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator