Toata aceasta poveste despre banii companiilor si fundatiilor offshore ne arata noua, naivilor, cum functioneaza lumea in care traim. Noua, celor care ne invatam copiii sa fie preocupati de o cariera serioasa, nu de afaceri facile.
De fapt, stim ca asa stau lucrurile, dar preferam sa uitam. Asemenea dezvaluiri ne amintesc, din când in când, ca banii invârt, banii incuie si descuie, banii inseamna, uneori, viata sau moartea. Faptul ca si occidentalii au “lacomii” lor nu trebuie sa ne linisteasca, dimpotriva, ar trebui sa ne sperie. Ah, cât ne-am dorit sa fim ca ei, sa traim intr-o tara ca a lor, intr-un stat de drept, cu politicieni care demisioneaza, cu universitati renumite si spitale moderne, o tara fara coruptie, fara intelegeri oculte intre afaceristii de ocazie, functionarii angajati politic si politicienii interesati sa faca avere foarte repede. Iaca, descoperim ca nesimtirea si lacomia nu sunt determinate geopolitic.
Pentru bani trudesc spionii straini in România, pentru bani vor unii sa ajunga prim-ministri sau primari. Pentru bani au fost privatizate si dezmembrate siderurgii, pentru bani au fost retrocedate paduri unor mostenitori ai caror bunici le vândusera inainte de ’44 sau le cedasera statului in contul unor ipoteci neplatite. N-a contat. Mostenitorii aflati departe de tara au vândut drepturile litigioase, iar românasii aflati in functii au obtinut, cu celeritate, proprietatile. Cine a avut de câstigat?
Nu statul, ci actorii politici, dar si strainii care stiu ce va insemna, peste 20 de ani, sa detii un teren agricol sau o padure. Protipendada, care se tot lateste, pentru asta se lupta. In România si peste tot, in lume. Pentru putere si bani, caci puterea e instrumentul, banii sunt scopul, dar inlesnesc, la rândul lor, obtinerea puterii si a altor bani. Si cu cât reprezentantii “elitei” au mai multi bani cu atât devin mai meschini. De ce sa risipeasca banii lor? Ai lor. E mai usor sa imparti putinul decât multul: daca ai un singur cozonac daruiesti cu usurinta o felie, dar 16 la suta dintr-o mie de cozonaci e prea mult, dom’le!
Asa ca, fuga, cu cozonacul, in paradis. Apoi da-i si critica, acuza ca, in România, nu sunt drumuri netede, ca in spitale colcaie bacteriile, ca medicii sunt neatenti sau mediocri, ca dascalii sunt nervosi si nu-si mai iubesc profesia. Asa o fi, dar ei nu-si duc salariul de 1.500 de lei in Panama.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
