MONDO NATURA: Pestii au memorie

Superba toamna târzie. Gratarele au sfârâit la margine de padure sau bloc. Vânatorii abia au asteptat intâi noiembrie sa alerge dupa iepurii de câmp. Pescarii au iesit pentru o ultima sedinta cu ultraviolete.

Dar apele au fost reci, si, pestele cât a mai ramas, si-a vazut de treaba. In ariile protejate din jurul bacaului, lebedele si ratele salbatice isi fac ultimele provizii. Cormoranul negru, aciuiat in zonele Lilieci si Galbeni si-a luat talpasita. A pornit spre zonele calde, fara o parte din puiii „culesi” in vara de niste pescari amatori de exemplare ciudate.

MONDO NATURA, lumea vie care ne inconjoara, de care depindem si care depinde de noi, ne da lectii pe care nu le luam in seama.

Duminica am trecut pe digul din spate la Agricola. Este vremea stiucii si a racilor. Lume multa, multi tineri. Ioan Socarici e pescar de când se stie. Sta in zona. L-am regasit rezemat de parapetul de beton pazind doua plute, una facuta din polistiren. In bidonul de plastic zburdau patru beldite.

A trecut cu trei ani peste saptezeci dar an mai slab ca asta nu a apucat. ” Cine-a venit mai de dimineata a mai prins ceva. De când au secat lacul si s-a inmultit vegetatia, pestele nu mai respira. Rapitor mai este. Am prins anul asta o stiuca de doua kile jumate, la chitic (pestisor viu). Raci n-am mai vazut demult. Baietilor mei le placeau. Acum sunt mari si-s plecati”. In zona „La stâna”, stuful si papura au inchis ochiurile de apa. Majoritatea pescarilor dau pe canal.Intru 1n vorba cu ei. „Trage?!!”; „De ce?!! La inrebare clasica…raspuns sugubat.

E liniste. Par resemnati dar perseverenti, bucurosi in schimb de vremea prielnica. Raci nu a mai prins nimeni de câtiva ani. Explicatia vine prompt:”plasele braconierilor, deversarile poluante si… cutremurele”. Pestii n-au multe simturi dar au memorie.” S-ar putea sa stie ei ceva ce nu stie nici Radulian sau Marmureanu.

Ca o confirmare, racul, devnit delicatesa, o trufa a râurilor curate, este pe cale de disparitie in mediul natural. Se mai prind sporadic pe Siret si in câteva iazuri private. Au aparut in schimb crescatorii intensive (astacicultura), care deservesc marile lanturi de magazine, cea mai mare si mai apropiata aflându-se la vecinii din Covasna. Ma consider deci norocos ca, in urma cu putin timp, impreuna cu un prieten, in lacul de la Horgesti, am agatat in loc de carasi, la viermisor, saptesprezece raci dolofani, pe care i-am preparat dupa o reteta batrânesca.

Raci umpluti cu orez

Cum de pescuit nici nu poate veni vorba, racii vii sau semipreparati ii gasim in marile magazine.
Important este ca acestia sa fie vii când sunt pusi la fiert. Ii putem deosebi in functie de tinuta cozii. Racii fierti vii au coada incovoiata si rigida, pe când la cei morti coada este moale si extinsa. La un kg intra cam 15 raci de marime medie. Luaţi o oală mai mare în care o să fierbeţi racii. Aduceţi apa la fierbere şi adăugaţi o lingura de sare si câteva boabe de piper. Puneti racii pe rând in apa clocotinda, in cantitati care sa nu va umple oala. Îi fierbeţi circa 3-4 minute, până când carapacea lor devine roşie la culoare. Dacă fierbeţi racii mai mult de 5 minute, carnea devine tare şi îşi pierde mult din savoarea ei de delicatesă.

Carnea racului e alb-rozalie, cu un gust asemănător ca de homar. De obicei se consumă carnea din coada racului şi carnea din interiorul cleştilor.
Rupem coada (o detaşăm faţă de capul racului) şi o decorticăm. Cleştii cei mari se rup şi se desfac în două, până scoatem carnea din interior.

Nu uitaţi să scoateţi firişorul negru de pe spatele cozii (exact ca la creveţi) cu ajutorul unui cuţit mic şi ascuţit, cu care tăiem uşor carnea de pe partea superioară a cozii (acela de fapt este intestinul racului).

Separăm toate aceste bucăţele suculente de carne de rac şi le punem în farfurie. Pastram carapacele. Separat se incing trei linguri de ulei in care se pune o ceapa tocata marunt si doi catei de usturoi zdrobiti, dupa preferinta. Când s-a cristalizat ceapa se toarna o ceasca cu orez spalat, pus la muiat cu zece minute inainte.

Când s-a rumenit orezul, se stinge cu o alta ceasca cu apa fierbinte, adaugând putina sare si un praf de piper. Umplem carapacele pe trei sferturi si le punem in tava pregatita pentru cuptor. Adaugam clestii si gâturile.. Tinem la cuptor cam 20 minute, pâna când orezul se umfla si umple carapacele. Se servesc ornati cu busuioc verde.