Si in politica exista moda. Care trece si, dupa un timp, revine. Sau este adaptata vremurilor. Bunaoara, o meteahna care s-a perpetutat de la o legislatura la alta este schimbarea directorilor sau a celor cu functii ceva mai rasarite, pe motiv ca nu mai corespund nu stiu caror criterii.
Si, ca totul sa para legal, se modifica titulatura institutiei, putând astfel sa fie organizate concursuri pentru ocuparea acelor mult râvnite functii.
Prin urmare, cu abilitati de feline si instrumente care niciodata nu au dat gres, guvernantii aveau „grija” ca fotoliile nou aparute, in fapt, aceeasi Marie dar cu alta palarie, sa fie „dobândite” de cei care trebuie.
Nu le-au pasat nicidecum ca, mai devreme sau mai târziu, cei coborâti fortat din acele scaune ar putea sa se indrepte in justitie impotriva acestor masuri. Si nici ca ar avea sanse reale sa câstige lupta, cu costurile de rigoare, evident. Ceea ce, de fapt, s-a si intâmplat in cazurile celor care nu s-au speriat si si-au cautat dreptatea pâna la capat.
Imi amintesc de un caz recent al unui fost director de institutie din agricultura care, dupa ce a fost indepartat fara justa cauza dintr-o astfel de functie, a revenit la vechiul post. Nu mai stiu si in ce conditii financiare.
Cert este ca, zilele acestea, un alt fost director al unei companii publice din judetul Bacau (din câte am inteles, un bun profesionist care n-a cedat in fata niciunei presiuni) a câstigat lupta cu cei care, in urma cu ceva ani, l-au concediat, evident, tot pe criterii politice.
Problema este ca aceasta companie, o adevarata vaca de muls pentru oportunistii momentului, a si fost scoasa datoare omului cu aproape 2 miliarde de lei vechi, pe care, de altfel, i-a si achitat.
Pâna la ultimul banut. Intrebarea e: din buzunarul cui? Raspunsul e simplu: din cel comun, al nostru, al tuturor, caci nu din al mârlanilor care l-au trimis acasa, fara explicatii, pe fostul director. Altfel, nimeni nu si-ar mai dori sa fie sef, stiind ca, in astfel de imprejurari, va trebui sa scoata bani din teschereaua proprie.
Asa-i politica, bat-o vina! Caci daca le-am fi luat privilegiile, de la bani pentru cazare, transport, pâna la mese aproape gratuite si diurna ori concedii in statiuni unde statul mai are proprietati, nu cred ca s-ar mai inghesui vreun infometat sa ne mai abureasca, la fiecare patru ani.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
