Cum s-a spulberat „cel mai mare buget din istoria Bacaului”

Mitul fondurilor europene

In ianuarie, la votarea bugetului local pe 2012, conducerea municipalitatii bacauane anunta ca se afla in fata unui moment de proportii cvasi-istorice: aprobarea celui mai mare buget din istoria orasului. Prezentat in culorile traditionale ale PNL, galben si albastru, documentul afisa cifre nerealiste, culminând cu halucinanta valoare totala a bugetului – aproape 700 milioane lei (!). Bagate de-a valma in buget, fonduri europene de zeci de milioane de euro au intârziat sa „curga” inspre municipiul Bacau.
Dupa nici jumatate de an, edilii au ajuns sa se contrazica singuri. Intr-un raspuns oficial remis unei banci, administratorul public al municipiului si-a dat arama pe fata, recunoscând practic ca indicatorii bugetari avansati la inceputul lui 2012 sunt complet nerealisti. Cum a prostit conducerea Primariei Bacau un oras intreg, defilând cu pielea ursului din padure, in rândurile care urmeaza.

Cel mai mare buget din istoria municipiului Bacau, anuntat cu surle si trâmbite in ianuarie 2012 chiar de primarul Romeo Stavarache, a ramas doar pe hârtie. La inceputul anului, conducerea municipalitatii dezvaluia, in cadrul sedintei CL de aprobare a bugetului local, ca in pofida crizei economice generalizate, laptele si mierea vor curge pe strazile orasului.
Bugetul fusese estimat de edili la aproape 700 milioane lei, peste 67 la suta din suma fiind directionata – conform declaratiilor de la acea data – catre investitii. O treime din buget avea menirea de a asigura functionarea structurilor din subordinea administrativa a municipalitatii.

Cum arata la fata fictiunea

Prezentat in culorile traditionale ale PNL, galben si albastru, bugetul pe 2012 al Bacaului abunda de „brasoave electorale”.
La capitolul proiecte europene, Stavarache & co. au ingramadit, la intâmplare, diferite „tentative” de proiecte, unele dintre ele anulate intre timp sau a caror finantare a fost intrerupta.
Modernizarea Insulei de Agrement figura cu 17,5 milioane lei, reabilitarea retelelor termice secundare si construirea grupului 2 cogenerare de la CET apareau cu peste 240 milioane lei. Tot la capitolul fonduri europene au fost „introduse” sumele privitoare la finantarea unor proiecte inca neincepute, cum ar fi reabilitarea pasajului Letea (5 milioane lei), modernizarea caminului de batrâni (4 milioane lei), reabilitarea infrastructura urbana (30 milioane lei) etc. Tot bugetul pare sa fi fost construit doar pentru a servi intereselor electorale de moment ale edililor bacauani.

Baliverne cu fondurile UE

Potrivit bugetului, numai in 2012 Bacaul ar fi trebuit sa beneficieze de fonduri europene in cuantum de aproximativ 365 milioane lei, o suma incredibila pentru un oras din cea mai saraca regiune a Uniunii. Alaturi de suma afectata investitiilor din bugetul local (64 milioane lei), fondurile europene, precum si un „eteric” excedent bugetar din 2011, duceau nivelul bugetului de investitii pe 2012 la 467 milioane lei!
„Este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodata municipiul Bacau (…) Ca si pâna acum, am construit un buget axat pe investitii (…) Acest lucru va conduce la crearea de noi locuri de munca si la cresterea calitatii vietii in municipiul Bacau”, afirma Stavarache – triumfalist – in ianuarie 2012.
Reluate, pe larg, in ziarul de casa, argumentele cu privire la investitiile pe baza de fonduri UE atestau ca „fondurile europene vor asigura si in acest an dezvoltarea orasului”.

Bancile au descoperit fabulatia din administratia bacauana
Au bugetat venituri de 524 milioane lei
Au realizat venituri de 177,5 milioane lei

Lipsa fondurilor guvernamentale, care sa fie dirijate spre Bacau, dar si situatia economica precara a orasului au determinat municipalitatea sa recurga la un nou imprumut bancar pentru finantarea celor mai importante proiecte in derulare. Concomitent, mai multe controale ale autoritatilor de resort au evidentiat nereguli grave in gestionarea fondurilor europene, indeosebi in cadrul programului de retehnologizare a sistemului de termoficare. Doar la acest capitol, administratia Stavarache bugetase in ianuarie 2012 suma de 250 milioane lei (evidentiata ca proiect cu fonduri europene). Primaria a facut, intre timp, mai multe cheltuieli de zeci de milioane lei, insa finantarea cu fonduri UE a fost blocata la nivel national.
Entitatile bancare participante la licitatia pentru imprumutul de 60 milioane lei pe care intentioneaza sa-l contracteze Primaria au descoperit anomaliile bugetare din Bacau. In cadrul unei cereri de clarificari, un potential ofertant a semnalat disproportia dintre veniturile bugetate de edili si cele realizate in „practica”. Diferenta este de la cer la pamânt.
„Cum se explica nerealizarea veniturilor: venituri executate in suma de 177,5 milioane RON in comparatie cu veniturile bugetate in suma de 524 milioane RON pentru primul trimestru din 2012?”, au intrebat bancile.
Raspunsul Primariei Bacau, semnat de administratorul public Leonard Padureanu, evidentiaza faptul ca municipalitatea n-a primit peste 178 milioane lei din partea statului, ca subventii pentru sustinerea proiectelor de postaderare, dar si alte 97,5 milioane lei bani neprimiti din fondul de coeziune. La aceste sume se adauga, conform edililor, alte 77,5 milioane lei suma neprimita de la Fondul European de Dezvoltare Regionala.
In clarificarile remise bancilor, datând 17 septembrie 2012, edilii au recunoscut – negru pe alb – ca intre cifrele bugetate la inceputul anului si realitatea economico-administrativa din toamna nu este nici cea mai mica legatura. „Mentionam totusi ca prevederile bugetare se mentin, iar aceste sume se estimeaza ca se vor incasa in perioada urmatoare”, a precizat Padureanu in raspunsul dat bancilor.

Cum se poate administra prin minciuna?

La inceputul lui februarie 2012, Desteptarea publica o analiza in care denunta „mitologia” bugetara proferata de conducerea Primariei Bacau, in perspectiva alegerilor locale. Intitulat „Bugetul Bacaului, fictiune electorala”, materialul evidentia lipsa de realism a bugetului proiectat de administratia Stavarache, anuntat ca cel mai mare din istoria orasului. Finantarea salii polivalente din cartierul CFR, dar si costisitorul proiect al Spitalului Municipal au tinut capul de afis al agendei municipalitatii bacauane. Sume incredibile au fost dirijate catre sectiuni altadata neglijate, cum ar fi cultura-culte, dar si „spatii verzi si recreere”. Pe final de an, Bacaul culege „roadele” bugetului electoral proiectat, in ianuarie, de edili.