Mariri de pensii, mariri salariale, ajutoare de stat… cam la asta se reduce activitatea Guvernului din ultimele luni. Insa, puse cap la cap, toate aceste masuri, in afara de scopul clar al obtinerii de avantaje electorale, au si o alta finalitate, deocamdata tinuta sub oboroc: pierderea echilibrului financiar al statului.
Cu un buget limitat nu se pot face minuni de pe o zi pe alta. Sau chiar de la un mandat la altul. Este o realitate pe care guvernantii o cunosc, dar cuprinsi de sevrajul pre-electoral o ignora cu buna stiinta. Insa primele semnale deja se fac vazute, situatia generala neavand vreo sansa reala de revenire la o asa-zisa normalitate. Caderea leului din ultima perioada marcheaza inceputul a ceea ce se poate numi, fara prea multa emfaza, o perioada de recesiune. In ciuda majorarilor salariale din sectorul bugetar si a cresterii semnificative a pensiilor, efectele pe termen nu prea lung tind sa devina dezastruoase.
Inflatia, pe picior mare
O data cu cresterile necontrolate ale salariilor din sectorul bugetar, la care se adauga maririle semnificative ale pensiilor, se va ajunge, implicit, la un deficit de moneda. In acest context, de voie, de nevoie, se va da drumul la tiparnite pentru a compensa necesarul de bancnote si monede. Nu este o noutate faptul ca astfel de masuri duc in ritm extrem de rapid la o crestere a inflatiei, iar politica guvernului liberal, axata exclusiv pe planul obtinerii unui nou mandat, ignora acest efect care poate sa afecteze majoritatea absoluta a populatiei. Un calcul simplu arata ca o crestere a inflatiei va degenera in inutilitatea cresterilor salariale, deoarece puterea de cumparare, in ciuda majorarilor, va ramane aceeasi ca si pana acum, daca nu chiar mai scazuta.
Cresterea preturilor, o realitate greu de ignorat
Concomitent cu deprecierea leului si in perspectiva unui crescendo al inflatiei se ajunge si la majorari de preturi in toate sectoarele, de la servicii si industrie la produsele alimentare. Deja primele efecte sunt resimtite la cheltuielile pentru „sacosa zilnica”. Preturile cresc incet dar sigur, iar maririle salariale si de pensii nu vor reusi, pe termen mediu, sa acopere aceasta tendinta de majorare continua. In plus, faptul ca leul o ia la vale fata de euro duce, implicit, la majorarea preturilor pentru toate produsele de import. Si cum in Romania mai mult se importa decat se produce, inclusiv pe piata alimentara, situatia nu prezinta premise imbucuratoare pentru populatia care momentan se bucura de o serie de sporuri ale veniturilor.
BNR trage semnalul de alarma
Intr-o conferinta sustinuta nu de mult la Academia Romana (Probleme ale convergentei reale in drumul spre euro), guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat extrem de explicit: „Banca Nationala nu este impotriva cresterii salariilor. Am putea spune chiar dimpotriva. Pentru economia romaneasca nu poate fi decat benefica o crestere cat mai rapida a salariilor, pentru a avea un standard de viata tot mai ridicat, a depasi decalajul istoric care ne separa de tarile occidentale si a opri migratia fortei de munca. Trebuie insa sa privim cu luciditate si sa afirmam raspicat ca o crestere a salariilor mai mare decat sporul de productivitate a muncii nu este sustenabila. Cresterea mai rapida a salariilor decat a productivitatii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotriva, la unul mai scazut, intrucat decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai dereme sau mai tarziu in crestere galopanta a preturilor, depreciere a monedei nationale, indatorare externa. Toate acestea influenteaza negativ investitiile si de aceea intarzie, in loc sa grabeasca, convergenta reala a economiei.”
Goana dupa voturi duce la criza
Politica pe termen scurt, cu tenta vadit electorala a guvernului Tariceanu are toate sansele sa duca la colaps. Majorarile veniturilor din sectorul bugetar, cresterile de pensii, marirea practic nelimitata a plafonului pentru medicamente compensate si multe alte masuri de acest gen au o singura finalitate: haosul economic. Daca astfel de politici nu sunt coroborate, la modul cel mai realist cu putinta, cu dinamica productiei, se va ajunge inevitabil la blocaj financiar. Insa liberalii nu se preocupa de astfel de probleme. Sunt interesati exclusiv de voturi, cu riscul de a nenoroci o tara intreaga. Interesele politice sunt mai presus de cele nationale. Tipic liberal.Scris de Emilian Berceanu
