Asimilări, nu delimitări conceptuale
Instituţia care se ocupă de bunul mers al şcolii băcăuane din perspectivă instituţională, Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” (director, Mariana Ifrim), a organizat în ziua de 18 aprilie Conferința Națională „Mentorat și transfer de competențe pentru promovarea ritmului individual de învățare”, în colaborare cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău – Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău, Liceul cu Program Sportiv „Nadia Comăneci” Onești, parteneri fiind casele corpului didactic Bistrița-Năsăud, Brașov, Brăila, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iaşi, Mureș, Neamț, Prahova şi Vaslui. Beneficiari au fost cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, mentori din bazele de practică pedagogică (BPP), elevi și studenți aflați în procesul de formare inițială.
O primă concluzie după prezentarea de comunicări în cele două secțiuni („Transfer de competențe în activitatea didactică” şi „Rolul și provocările contemporane ale mentoratului didactic”) a fost că noţiunile de mentor şi model se întrepătrund şi că beneficiarii direcţi: elevii şi studenţii au nevoie de exemple umane şi ştiinţifice pentru a-şi construi personalitatea.
Limba română, în viziunea unui umanist…
L-am avut în vedere pe Nicolae Manolescu, care în anul 2016, din acelaşi punct (Aula „Vasile Alecsandri” a Universității cu acelaşi nume), primind titlul de Doctor honoris causa al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, avertiza că dacă nu vom avea grijă de limba română, aceasta va fi ameninţată cu dispariţia.
… şi a unui matematician
Este vorba despre Solomon Marcus, care la acelaşi microfon, în urmă cu un deceniu, a conferenţiat despre „rănile deschise” ale şcolii noastre, una dintre ele fiind drama limbii române, aflată sub asediul anglicismelor. Tema este prezentată, printre altele, de Cassian Maria Spiridon în recenta apariţie de la Editura Junimea „Solomon Marcus şi limba perfectă”.
De la vârf, la bază
Pasul l-a făcut conf. univ. dr. habil. Liliana Mâţă, de la D.P.P.D. Bacău, care şi-a amintit de lecţia de diplomă pe care a susţinut-o în anul final de la Liceul Pedagogic „Ștefan cel Mare”. A ales să aplice calea ştiinţifică de predare a limbii române la grădiniţă şi clasa I: metoda fonetică, analitico-sintetică. „După ce m-am jucat cu cei mici câteva minute – a relatat universitarul de azi –, am decupat din convorbirea cu ei o propoziţie-ţintă, de acolo un cuvânt-ţintă, o silabă-ţintă şi un sunet-ţintă, pe care l-am descris integral, după care am refăcut întregul, de la sunet la enunţ. A fost o bucurie intelectuală pentru subiecţi, dar şi pentru mine.”
Temă de cercetare
Lansăm aici şi o provocare pentru un viitor doctorand: să treacă CEAPDOFERT-ul (cele zece evenimente ale unei lecţii) de la lecţia de comunicare de noi cunoştinţe la celelalte tipuri de lecţie (cu exemple, desigur).
