În perioada 23 – 27 mai, elita elevilor filosofi s-a întâlnit în Muntenegru, acolo unde a avut loc Olimpiada Internațională de Filosofie. Muntenegru nu a găzduit oameni, ci a găzduit, pentru câteva zile, filosofie însăși. Aproximativ 130 de elevi extrem de bine instruiți din peste 50 de țări s-au întâlnit în jurul multiplelor subiecte filosofice ale căror idei parcurgeau matricea multiculturală în codul limbii engleze (și nu numai).
Aici, timp de patru zile, concurenții au avut onoarea de a activa într-un neobosit duel al ideilor, alături de parteneri pe care dinamica dialogurilor i-a transformat în prieteni. S-au creat conexiuni în interiorul unui ideal comun, dragostea de înțelepciune – termenul decisiv al unei rețele intercontinentale metaforice. Printre cei 130 de filosofi și-au dat concursul și oneștenii Ștefan Capmare și Iulia Natalia Mitrache, elevi ai Colegiului Național „Grigore Moisil” Onești. Aceștia au fost însoțiți de inspectorii școlari Florina Oțet și Eugen Stoica.
Dintre cei doi liceeni, Ștefan Capmare a obținut o mențiune onorabilă. Oneșteanul spune că acest rezultat li se datorează deopotrivă prof. Luigi Bambulea, prof. Alina Zamfir, prof. Magdalena Velicu, prof. Bogdan Romandaș, prof. Mărioara Brescan, directorul colegiului și inspectorului școlar Oana Droiman. Cei menționați le-au furnizat filosofilor oneșteni susținerea activă pentru a ajunge în Muntenegru. Ștefan Capmare spune că peisajul fascinant care se deschidea cu ospitalitate a făcut ca proba să devină din elementul central al întâlnirii, un instrument lateral, o formalitate utilă și plăcută care le-a testat raționamentul filosofic și puterea de înțelegere.
„Discuțiile care au urmat pe marginea subiectelor, precum și preambulul uimitor între tematici diverse și profunde au reprezentat centrul stabil al transformării și creșterii noastre vizibile. În dialog, personalitățile dispăreau, naționalitatea devenea relevantă doar ca sprijin istoric și geografic – omul se transforma și se disipa în ideea pe care o exprima. Momentele nu erau temporale, ci se măsurau în fragmente ale argumentării, iar spațiul era o carcasă a coerenței, rigorii și raționamentului care părea să se materializeze. Într-un final, am avut încântarea să-mi regăsesc eseul printre cele mai bune, în rândul mențiunilor onorabile, întorcându-mă acasă cu un foc socratic în suflet”, declară Ștefan Capmare
Olimpicul spune că emoțiile și eforturile din spatele etapei internaționale, pregătirea, precum și participarea în sine au creat o hartă interumană în graficele căreia și-a regăsit autenticitatea. Olimpiada Internațională de Filosofie este o experiență a umanului și un tur de forță al profunzimii.
