În urmă cu 100 de ani, pe 23 noiembrie 1918, din Bacău pleca spre Câmpia Libertăţii de la Blaj un aparat de zbor pilotat de cel care avea să se numere printre eroii Marii Uniri, aviatorul Vasile Niculescu. Acesta ducea românilor de peste munţi, alături de un sac plin cu manifeste şi scrisoarea primului ministru, Ion C. Brătianu adresată Consiliului Naţional Român Central prin care se comunica, oficial, dorinţa de unire a Moldovei cu Ardealul dar și faptul că armata română, cantonată în trecătorile Munților Carpați, susținea pe deplin demersul Unirii. Acest mesaj era hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia.
Din cauza iernii aspre, cu temperaturi scăzute şi zăpezi abundente legăturile dintre Consiliul Naţional Român Central şi Guvernul României de la Iași nu se puteau menține decât pe calea aerului. Pentru a transporta de urgenţă documentele de importanţă majoră la Blaj, Marele Cartier General român a ordonat trimiterea unui avion. Un număr important de aviatori s-au oferit să îndeplinească această misiune.
A fost ales locotenentul Vasile Niculescu, întrucât cunoștea traseul de zbor şi în campania din vara anului 1917 trecuse cu avionul Carpații şi lansase manifeste în Transilvania. Locotenentul şi copilotul, căpitanul ardelean Victor Precup şi-au asumat acest zbor, conştienţi atât de misiunea crucială pe care o aveau de îndeplinit cât şi de posibilitatea eşecului. N-au eşuat. Au zburat la 2 600 de metri altitudine, cu un avion Farman 40 nr. 2340, împrumutat de la aviaţia franceză, fără paraşute, fără armament, la -40 de grade, cu carlinga deschisă pe tot parcursul zborului. Pentru a supravieţui temperaturilor scăzute, singura soluţie a fost ca participanții la zbor să îşi protejeze pielea cu un strat gros de parafină.
În după amiaza zilei de 23 noiembrie avionul a aterizat la Blaj unde a fost întâmpinat de mulţimea entuziastă care a însoţit membrii echipajului la Palatul Mitropolitan. La 6 seara, în şedinţa festivă s-a luat hotărârea ca echipajul Niculescu-Precup să revină la Bacău şi să anunţe că românii din Transilvania se vor uni cu ţara. La întoarcerea în Moldova, avionul aducea cel mai important document pentru înfăptuirea visului de secole al românilor, document ce consfinţea dorinţa românilor de pe ambele părţi ale Carpaţilor de a fi o singură naţie.
Mesajul Consiliul Judeţean Bacău la Centenarul Zborului Marii Uniri
Domnule Președinte al Consiliului Județean Alba, Ion DUMITREL,
Dragi români,
Se împlinesc, iată, 100 de ani de la realizarea visului de secole al românilor: Unirea într-un singur stat național. Așa cum bine știți, momentul 1 Decembrie 1918 a fost precedat de eforturi susținute și de sacrificii admirabile. Bacăul și băcăuanii au pus și ei umărul la acest efort colectiv prin rezistența din Moldova, unde se refugiaseră autoritățile și sute de mii de români.
De aici, din Bacău, a plecat, în ziua de 23 noiembrie 1918, un avion militar pilotat de locotenentul aviator Vasile Niculescu și de căpitanul ardelean Victor Precup, pe ruta Bacău – Blaj și retur. Cu siguranță, mesajul documentelor transmise de cei doi era unul excepțional, de susținere de către românii din vechiul regat a actului ce avea să aibă loc la Alba Iulia peste câteva zile, și anume faptul că armata română, remobilizată, înainta cu greu prin trecătorile munților, dar pătrunsese deja în Transilvania și ,,vine cu dragoste de frați să anunțe și locuitorilor străini de pe aceste meleaguri românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor”.
Însemn de omagiu pentru acești piloți care și-au riscat viața pentru țară, refacem astăzi zborul Bacău – Blaj, convinși că avem datoria de a nu îi uita pe înaintași, dar și pentru a sublinia legăturile simbolice între români.
Închei cu speranța că așa cum echipajul Niculescu-Precup și-a îndeplinit misiunea, și noi vom reuși să ducem mai departe moștenirea pe care ei ne-au lăsat-o. O Românie modernă, rod al unui proiect european, în care Marile Puteri au crezut. Să credem și noi în România și în destinul ei! Fie ca zborul acesta să ne înalte spiritele și să ne dea încredere în destinele neamului! La mulți ani, România! La mulți ani, români!
Bacău, 20 noiembrie 2018 Sorin BRAȘOVEANU,
Președintele Consiliului Județean Bacău
Mesajul Consiliul Judeţean Alba la Centenarul Zborului Marii Uniri
La 1 Decembrie 1918, trupul României s-a întregit prin primirea inimii care se află la Alba Iulia. Românii ardeleni s-au pronunţat atunci pentru a făuri o Românie Mare, în care naţiunea română să fie una, însă cu respectarea particularităţilor locale şi identitare. Momentul istoric de la Alba Iulia nu ar fi fost însă posibil fără tributul de sânge al armatei române, care a luptat cu eroism pentru păstrarea fiinţei naţionale. Cele mai crâncene lupte s-au dat la Oituz, acolo unde s-a născut binecunoscuta expresie „Pe aici nu se trece!”, expresie ce avea să devină emblematică, pe întreg frontul, în marile bătălii din vara anului 1917. Ulterior, la 23 noiembrie 1918, un avion pilotat de locotenentul Vasile Niculescu, avându-l la bord şi pe ofiţerul ardelean Victor Precup, a plecat de la Bacău şi a aterizat la Blaj, pe Câmpia Libertăţii. Cei doi au adus o servietă cu documente importante din partea Guvernului României şi mesajul de solidaritate cu românii ardeleni. Cei doi militari au fost primiţi cu entuziasm la Blaj, iar zborul temerar, desfăşurat în condiţii extreme, a intrat în conştiinţa neamului românesc drept „Zborul Marii Uniri”.
La împlinirea a 100 de ani de la acest zbor eroic – mai puţin cunoscut dar deosebit de important pentru realizarea Marii Uniri -, memoria celor doi temerari va fi omagiată cu cinste atât la Bacău, cât şi la Blaj, prin reconstituirea Zborului Marii Uniri, eveniment care va premerge ritualul simbolic prin care ne propunem ca la Alba Iulia, în Sala Sfântă a Marii Uniri, să depunem ofrande de pământ din Bucovina, Basarabia, Ţara Românească şi Moldova şi să întregim astfel, simbolic, România Mare.
Desigur că din acest „trup reîntregit” nu putea lipsi pământul stropit cu sânge al martirilor români – peste 230 000 de militari -, morţi pe câmpul de onoare de pe văile Caşinului, Oituzului şi Trotuşului. Aceştia, cărora li s-a adăugat un număr dublu de civili, din aproape fiecare familie din România, se vor odihni, simbolic, în locul în care s-a hotărât UNIREA.
Acum, la Centenar, vă aşteptăm la Alba Iulia, în cealaltă capitală, să aducem, împreună, un omagiu înaintaşilor noştri, fără de care nu ne-am putea bucura de viitorul european şi democratic al României.
Ion DUMITREL,
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba
Atmosferă unică de ambele părţi ale Carpaţilor
Iată câteva mărturii consemnate de istoria acelor zile:
Ziarul “Unirea”, din 23 noiembrie 1918 scria: “Din Ţara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d. (după amiază) locotenentul pilot Niculescu din Armata Română şi căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăştiind apelul pentru Blaj. Dânşii au plecat de la Bacău şi au parcurs drumul de la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părţile, aclamând aeroplanul în culorile româneşti. După câteva virajuri peste oraş, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertăţii. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheaţă, zăpadă şi tină, că să strângă mâna fraţilor care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpaţii, prin zăpada de peste 2 metri şi că vin să ne îmbrăţişeze cu dragoste de fraţi şi să anunţe locuitorii străini de pe plaiurile româneşti că vin în numele păcii şi al libertăţii tuturor neamurilor”.
Dr. Ionel Pop, cel care a înmânat o scrisoare emoţionantă aviatorului Vasile Niculescu, la plecarea în misiune: „Dragă domnule Niculescu, trecând Carpații în zbor, împreună cu comandantul dumitale – căpitanul transilvănean Victor Precup, – ca primă solie a mântuirii noastre, ai aterizat ieri, 23 noiembrie, pe Câmpia Libertății. Du, te rog, fraților noștri dragi toată căldura sufletului nostru, du-le chemarea noastră! Dumneata ne vei fi pururi neuitat şi…ca să-ti aduci din când în când aminte de aceia pe care sosirea dumitale i-a făcut fericiți, primește de la noi o bucată de piatră. Este o întruchipare a luptelor noastre seculare şi a suferințelor noastre. E o bucată de piatră, vechea piatră a Libertății, ridicată în 1848 pe câmpia de lângă Blaj, unde ați aterizat dumneavoastră împreună cu românul transilvănean Precup. Piatra a fost, între timp, aruncată în aer cu dinamită de către ocupanți, pentru ca nici acest modest semn al dorinței de libertate să nu-l avem. Din trupul ei este bucata care îți va aminti de noi. Cu frățească dragoste! Doctor Ionel Pop”.
Elevul sergent Eugen Radeş, unul din cei care au asigurat paza avionului pilotat de locotenentul Vasile Niculescu pe Câmpia de la Blaj: „În întâmpinarea celor doi aviatori au sosit dr. Victor Macovei și Gavrilă Precup de la Mitropolie, care prin cuvinte întrerupte de emoția si de strigatele „Să trăiască!” ale mulțimii, aceștia i-au asigurat pe oaspeți că sunt la adăpost… Între timp, sosește și dl.căpitan Virgil Pop și la întrebarea locotenentului pilot Vasile Niculescu cum rămâne cu avionul, dl. căpitan Pop îi spune ca va asigura paza avionului punând o gardă puternică întărită cu o mitralieră, iar echipajul sa meargă la Palatul Mitropolitan. Căpitanul Virgil Pop a desemnat opt soldați din Garda Națională, care, împreună cu sergentul Sandu, au venit cu mitraliera pentru paza avionului. Căpitanul Virgil Pop ne-a atras atenția să nu lăsăm pe nimeni să se apropie de avion și a dat ordin să ni se aducă de mâncare și lemne pentru foc, deoarece stăteam în frig, în aer liber, pe un ger cumplit de -30 grade C. Ni s-au trimis de la Mitropolie lemne, mâncare si zece litri de vin. După ce am curățat locul de zăpadă din jurul avionului, am făcut focul și garda se schimba din oră în oră.”
Portret de erou
Pilotul Vasile Niculescu s-a născut la 21 noiembrie 1891, în Fălticeni. Părinții au insistat să urmeze cursurile Seminarului Teologic. Visul lui însă era să zboare. Şi până la urmă l-a realizat. La 24 ianuarie 1915 s-a înrolat în armatăşi a urmat cursurile Şcolii de Pilotaj de la Băneasa. „M-a fascinat zborul de mic copil şi am văzut pentru prima oară aeroplanele la manevrele militare din toamna anului 1911, care se desfășurau în zona noastră – își amintea el mai târziu. În şcoala de pilotaj l-am avut conducător pe George Valentin Bibescu – un adevărat prinţ al zborului”.
A obținut brevetul de pilot militar cu nr. 61, la 15 august 1915. Prin ordinul ministrului de Război, la 10 iulie 1916 a fost avansat plutonier şi repartizat la Corpul de Aviație.
După intrarea României în război, tânărul sublocotenent (fusese avansat la 1 octombrie 1916) a funcționat o vreme ca instructor în cadrul Şcolii de Pilotaj de la Bârlad. A fost mutat, la cerere, pe front, la Escadrila de recunoaștere şi bombardament ușor F4.
La începutul anului 1918, s-a deplasat cu unitatea în Basarabia şi a executat misiuni împotriva trupelor bolșevice, care invadaseră ţinutul. A făcut zboruri de recunoaștere pe Nistru, a bombardat pozițiile inamice de la Moghilev.
După zborul istoric de la 23 noiembrie 1918, aviatorul Vasile Niculescu a continuat să-şi îndeplinească misiunile primite.
Între anii 1920-1923 a fost pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic. Prin Înaltul Decret Regal nr. 5 634 din 24 octombrie 1923 a fost înaintat la gradul de căpitan. A fost transferat la 1 octombrie 1924 la Comandamentul Şcolii de Aeronautică. În perioada 1 martie – 1 septembrie 1925 a executat un stagiu de pregătire în aviația cehoslovacă, fiind apreciat pentru tehnica pilotajului, pe care o stăpânea la perfecție.
La 22 octombrie 1926 părăsește aviația, la cerere, fiind transferat prin Ordinul ministrului de Război nr. 37368/1926 la Centrul de Recrutare din Rădăuți. Este mutat apoi la 1 octombrie 1930 la Regimentul 96 infanterie. La 31 octombrie 1937 a trecut în rezervă cu gradul de căpitan.
De o înaltă ţinută morală şi o conduită profesională ireproşabilă, aviatorul Vasile Niculescu s-a bucurat de aprecierile contemporanilor săi :
“Foarte inteligent, cu o cultură civică aleasă. Deşi ofiţer de rezervă, a reuşit uşor prin puterea sa de muncă şi prin buna voinţă a sa să-şi apropie foarte bine toate cunoştinţele militare, precum şi pe cele specifice aviaţiei, având o deosebită aplicaţie pentru chestiunile tehnice. …Pilot excelent, conştient de tehnica zborului, a luat parte la luptele de la Mărăşeşti executând zboruri foarte riscante şi de lungă durată şi din care adesea a venit cu aparatul ciuruit de gloanţe. A luat de asemenea parte la luptele de la Cireşoaia, Runcu, zburând cu acelaşi avânt, curaj şi devotament. În Basarabia, de asemeni, a executat zboruri de lungă durată, aducând ştiri preţioase” – Maior aviator Atanasie Enescu, Comandantul Grupului I Aeronautic.
“Niciodată nu şi-a reclamat imediat drepturile, din care cauză, datorită modestiei sale a fost trecut cu vederea chiar după merite mari. Citez astfel zborul făcut în Ardeal în iarna anului 1918, când nicio altă legătură nu era posibilă. Expus la sacrificii mari şi riscuri de a se pierde în munţi, rezultatul acestui zbor a fost dintre cele mai reuşite şi publicat în toate ziarele” – Foaie calificativă pe anul 1923, semnată de locotenent-comandor Gheorghe Măicănescu.
“Ofiţer foarte inteligent şi foarte capabil. Este păcat că a pierdut posibilitatea să fie înaintat în grad, căci calităţile lui personale şi caracterul, precum şi cunoştinţele sale în orice domeniu trebuiau să-i deschidă o carieră frumoasă” – Foaie calificativă pe anul 1942, semnată de col. Opriţia.
După 100 de ani, la Bacău şi Alba
Pentru a rememora şi a cinsti momentele de referinţă ale istoriei noastre, Consiliul Judeţean Bacău şi Consiliul Judeţean Alba organizează, în perioada 19-20 noiembrie 2018, o serie de festivităţi destinate sărbătoririi a 100 de ani de la „Zborul Marii Uniri”.
În data de 19 noiembrie o delegaţie a judeţului Bacău formată dintr-un număr de aproximativ 160 de persoane – elevi olimpici şi cu rezultate deosebite, profesori, consilieri judeţeni se va deplasa la Blaj, pentru a întâmpina în 20 noiembrie, pe Câmpia Libertăţii echipajul misiunii aeriene sosite la Bacău. Echipajul va reitera, la 100 de ani distanţă, „Zborul Marii Uniri”. Delegaţia judeţului Bacău, sosită la Blaj cu 3 autocare şi alte mijloace de transport se va alătura „Convoiului Unirii” pentru a se deplasa la Alba Iulia, unde va participa la festivităţile dedicate Centenarului Marii Uniri.
Evenimentelesunt parte dintr-un proiect mai amplu intitulat „Zborul Marii Uniri”, finanţat, alături de alte două proiecte, de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, toate acestea fiind dedicate aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.
O altă activitate de amploare a fost expoziția națională dedicată aviației române, vernisată în luna noiembrie 2018 şi realizată de Consiliul Judeţean Bacău în colaborare cu Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii – Filiala Bacău, Muzeul Național al Aviației Române, Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand” – Filiala Bacău, Statul Major General, Baza 95 Aeriană Bacău.
Activităţile zilei de 20 noiembrie sunt programate astfel:
Bacău, 20 noiembrie, Piaţa Tricolorului:
10.30 – Primirea invitaților,
Trecerea în revistă a Gărzii de Onoare,
10.35 – Intonarea Imnului de stat,
10.40 – Tedeum,
10.50 – Ceremonia de predare a documentelor care se transmit către Blaj,
11.05 – Plecarea piloților spre aerodrom,
11.10 – Alocuțiuni privind importanţa zborului Marii Uniri,
Înmânarea doamnei Astrid Mallet, nepoata pilotului a titlului de «Cetăţean de Onoare Post Mortem al municipiului Bacău», pilotului-aviator Vasile Niculescu,
12.00 – Parada militară,
12.30 – Complexul Muzeal «Iulian Antonescu» Bacău
Lucrările simpozionului «Centenarul Zborului Marii Uniri»,
Bacău, 21 noiembrie 2018, Complexul Muzeal «Iulian Antonescu» Bacău :
10.00 – Lucrările simpozionului «Centenarul Zborului Marii Uniri»
14.00 – Masă rotundă.
Alba, 20 noiembrie, Câmpia Libertăţii Blaj:
13.00 – Sosirea paraşutistului
13.15 – Primirea ofiţerului de către un copil îmbrăcat în costum tradiţional
Moment artistic – Ansamblul Mugurii de Tezaur – „Măi române, românaş”
13.20 – Primirea ofițerului parașutist de către Primarul Municipiului Blaj și Președintele Consiliului Judeţean Alba
13.25 -Intonarea Imnului de stat
13.30 -Mesajele Consiliului Județean Bacău și a Primăriei Municipiului Bacău
13.40 -Mesajele Consiliului Județean Alba și a Primăriei Municipiului Blaj
13.50- Prezentarea contextului și a importanței istorice a Zborului Unirii din 23noiembrie 1918
14.00-Moment artistic – Veta Biriș
14.10 –Moment artistic – Ansamblul Folcloric al Județului Alba :„Steagul să lucească”, ”Noi suntem români”
14.20 – Plecarea spre Palatul Cultural din Blaj
15.00 – Recital cameral
15.20 – Vernisajul expoziției Centenarul Zborului Marii Uniri
16.00 – 100 de clopote
Dezvelirea plăcii comemorative de pe Palatul Cultural Blaj.
