La revenirea poetului Bacovia pe soclul său
Un grup de elevi dintr-o generație strălucită ne-a consultat pe noi, foștii profesori, cum ar putea proceda pentru a așeza un alt bust al poetului (cel vechi a fost luat) pe un soclu rămas trist și gol, nu departe de bustul regelui Ferdinand I, cel care, în tinerețe, a vizitat Bacăul și Liceul, căruia i-a donat numeroase seturi de cărți în limbi străine. Cărțile știm că au ajuns la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” din Parcul „Cancicov”. De altfel, Liceul, primul din Bacău, a dat o mână de ajutor la întemeierea unei biblioteci publice în urmă cu 130 de ani .
În anii care au urmat, printre elevi au apărut o serie de personalități precum acad. Constantin Arseni (1912-1994) – medic neurochirurg, prof. univ. și director al clinicii de Neurochirurgie a Facultății de medicină din București, prof. univ. și ministrul Mircea Cancicov, actorul Toma Caragiu, muzicologul și dirijorul Emanuel Elenescu (1911-2003) – personalitate marcantă a culturii muzicale românești, și alții precum acad. Solomon Marcus (1925-2016), marele critic și istoric literar, prof. univ. Al. Piru (1917-1993), acad. Al. Șafran (1910-2006) – Șef-Rabinul Cultului Mozaic din România (1939-1948) și, din 1948, Șef-Rabinul Comunității evreiești din Geneva, gen. de divizie Nicolae Șova (1885-1966).
Spre bucuria noastră, care am slujit cu credință acest Templu al educației și culturii, aflăm că absolvenții din anii ʼ70 ai secolului trecut, care au pe diplomele de bacalaureat numele marelui poet simbolist, nu vor să se despartă de anii frumoși de liceu, nu vor să se despartă de Bacovia și au comandat un bust al poetului pentru a-l așeza din nou pe soclu.
„Regele și cu Poetuʼ/ Într-un dialog perpetuu”.
O nouă rebranduire – Bacovia-Fedinand. De ce nu?
În anii ʼ90, la schimbarea de regim, tăvălugul schimbării, precipitarea și tensiunea acelor momente nu au mai îngăduit o analiză atentă în legătură cu titulatura liceului, care se metamorfoza în Colegiu. O frumoasă idee a apărut de curând; un POET și un REGE să stea alături, în spațiu, în posteritate, dar și juridic.
Mai frumos nici că se poate! Cineva a lansat recent un distih: „Regele și cu Poetuʼ/ Într-un dialog perpetuu”.
Oamenii informați știu că sunt instituții glorioase care au în denumirea oficială două nume de personalități. Așa au dictat Istoria și Contextul. Universitatea din Cluj poartă titulatura „Babeș-Bolyai”, într-o frumoasă încercare de reconciliere între români și unguri. Spitalul Clinic de Neurochirurgie din București se numește „Bagdasar-Arseni” – o frumoasă reuniune dintre maestru și discipolul din Bacău – ambii, savanți de renume, academicieni. Născut la Dolhasca în anul 1912, Arseni a învățat la Liceul din Bacău și a finalizat studiile universitare la Cluj, sub îndrumarea lui Iuliu Hațieganu.
În ce ne privește, credem că cel mai vechi liceu din Bacău, ce a dat numeroase personalități, unde au slujit somități ca Ibrăileanu, Grigoriu, Pătrășcanu și alții ar putea să poarte cu mândrie pe frontispiciu cele două nume mari ale Literaturii și Istoriei naționale – Bacovia-Ferdinand I. Așa cum am încercat să sugerăm, sunt suficiente argumente – de ordin cultural, istoric, juridic, național.
Indirect, presupunem că o mică satisfacție ar putea avea și cei care au scris romane, cei care au obținut doctorate legate de cele două personalități românești, dar și reprezentanții celor 30 de generații de absolvenți ai Liceului Teoretic „George Bacovia” – cel mai important brand educațional al Bacăului.
Prof. Mariana Velisar-Codrescu
La Ferdinand e promoție de … Bacovia
În anul 1968 am fost nevoită să mă transfer la Bacău de la Liceul Teoretic din Adjud, căci târgul urma să iasă din raionul Bacău, ca urmare a reorganizării administrative. Fiind singura cu studii universitare complete, am fost numită la Liceul „George Bacovia”. Acolo, directorul Virgil Filimon, un om gospodar și cu autoritate, mi-a dat o sarcină onorabilă într-o zi: să-i întâmpin și să le vorbesc unor absolvenți din anii în care liceul nu primea fete, acestea mergând exclusiv spre Liceul „Vasile Alecsandri”. În amfiteatru am întâlnit aproximativ 25 de bărbați, tineri și bătrâni, care învățaseră cu „vechea gardă” a profesorilor. Am reușit să le atrag atenția evocând momente glorioase din istoria Bacăului și a liceului. Cinci dintre ei au prezentat cu sobrietate și respect amintirile lor din timpul liceului, din timpul războiului ori amintiri legate de urbea Bacău. Erau bărbați aflați la vârsta înțelepciunii.
Fără să vreau, îi compar acum cu absolvenții din anii ʼ70 ai secolului trecut – clasa a XII-a C. Serioși, competenți, muncitori, capi de familie, bunici și … mândri că sunt Bacovieni, absolvenți ai celui mai vechi liceu din Bacău și, ulterior, absolvenți ai unor facultăți de prestigiu – inginerie, medicină, economie ș.a. Au observat că liceul lor are în prezent altă denumire decât cea de pe diploma lor de bacalaureat și mi-au atras atenția că „Regele și cu Poetu” ar putea să fie „Într-un dialog perpetuu”; în plan simbolic, prin intermediul unor reprezentări sculpturale, dar și legal, oficial, în titulatura prestigioasei unități de învățământ. O bună parte dintre ei văd acest lucru drept o „soluție” logică și normală, care ar putea să rezolve vidul lor identitar.
Istoria a fost și este modelată de oameni cu inițiativă, de cetățeni care își exprimă public dorințele, oferind, în același timp, soluții la problemele lor. Așa i-am simțit și pe cei din generația ʼ78; mândri că sunt bacoviști, dornici să lupte pentru cauza lor. Bacovia este un mare poet român de talie europeană; Ferdinand este o personalitate istorică, un german care a devenit român, apărând tronul, pământul țării și realizând Marea Unire. Primul este un „rege al simbolismului românesc”, iar cel de-al doilea este un fost rege al României. Poezia, însă, adică Limba Română, cu farmecul ei, trebuie și ea apărată.
Din acest motiv, acești absolvenți își doresc să repună bustul lui Bacovia pe soclul său aflat la câțiva metri de regele Ferdinand. Mă întreb dacă nu ar fi frumos să mai apară și alte busturi ale unor mari personalități legate de Liceul Bacovia, care să contureze o „alee a pașilor pierduți” – Cancicov (fost ministru, cel care a finanțat o serie de obiective importante ale Bacăului – Oficiul Poștal, Policlinica Veche, Biserica din cartierul CFR, pictată de Nicu Enea), acad. Solomon Marcus, acad. Arseni, cel care a dat numele Spitalului de Neurochirurgie din București ș.a. Nimic din ceea ce ține de spațiul identitar nu ar trebui abandonat.
Politica este determinată de contexte istorice, de valori și de personalități. Valorile spirituale și personalitățile sunt protejate de marile culturi; ele sunt așezate chiar în centrul acestor culturi. Iar națiunile care nu și-au protejat personalitățile sunt națiuni care și-au pierdut identitatea și au ieșit din istorie.
Liceul de Băieţi – astăzi, Colegiul Naţional „Ferdinand I”
Banii pot fi donați în contul RO14 RNCB 0318 0282 3421 0001 deschis pe numele Pavel Pădure, cu următoarele mențiuni: NUME, DONAȚIE PENTRU BUST GEORGE BACOVIA.
Pe o laterală a soclului va fi montat un înscris cu un cod QR care va permite accesul la lista completă a donatorilor și la o arhivă foto; în eventualitatea strângerii unor fonduri mai mari decât cele necesare, sumele rămase vor fi donate Colegiului Național „Ferdinand I” pentru dotări în folosul elevilor. În funcție de succesul acestei campanii, inițiatorii se gândesc să organizeze în vara anului 2024 un mare Bal al Bacovienilor la care sunt invitați să participe reprezentanți din toate promoțiile care au absolvit Liceul Teoretic „George Bacovia”.
Informații suplimentare la tel: 0745.575.744 (Mihai); 0722.648.212 (Dan).
Pentru completarea arhivei foto vă rugăm să trimiteți materialele dumneavoastră la adresa: cm.negoita@gmail.com
„Bacovieni” din toate țările, uniți-vă!
