Mă numesc Gabriel Oltu Gheorghe și am absolvit Liceul „George Bacovia” în anul 1978. Am urmat Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic București pe care am terminat-o în 1984 și de peste 30 de ani sunt în conducerea unei societăți comerciale de profil electrotehnic din Bacău, orașul în care locuiesc împreună cu familia mea.
Nu sunt printe cei mai îndreptățiți absolvenți care să emită păreri despre perioada în care liceul a purtat titulatura de „George Bacovia”; avem colegi de generație care au avut realizări absolut remarcabile pe plan profesional, atât în țară cât și în străinătate. Eu am fost desemnat de colegi să deschid cufarul cu amintiri și sunt sigur că mulți dintre cei mai valoroși colegi ai noștri îmi vor urma exemplul și vor dezvolta subiectul.
Fac parte din „Comitetul de elevi” care organizează în paralel revederea de 45 de ani a generației ʼ78, realizarea bustului lui George Bacovia și amplasarea lui pe soclul gol existent, astfel încât cele două personalități care au dat succesiv numele instituției de învățământ să se privească mult timp de acum încolo, ca o mărturie a trecerii timpului, ca o dovadă a faptului că destinul unei instituții este jalonat de repere istorice și de personalități excepționale ale culturii și ale vieții noastre politice prin intermediul cărora putem să păstrăm viu spiritul acestui lăcaș de învățământ.
Vreau să precizez de la bun început faptul că eu și colegii din comitetul de inițiativă nu urmărim să se revină la denumirea de George Bacovia; nu facem acest gest în semn de protest față de numele actual al colegiului, nu comentăm în niciun fel dispariția bustului sau rebrandurirea colegiului din anul 1997. Vrem doar să facem un act moral reparator, față de cel mai mare poet simbolist român, față de generațiile de profesori care au predat cu abnegație, bună credință și dăruire în perioada care a inclus și cei 30 de ani de nume Bacovian și față de generațiile de elevi care prin munca lor au avut realizări ce fac cinste Liceului și orașului. De altfel, dorim să scriem și câteva cuvinte pe soclu, sub numele poetului, probabil va fi un text de genul „În memoria anilor binecuvântați în care liceul a purtat numele poetului”.
Generația de profesori pe care am avut marea onoare să-i avem ca formatori au fost oameni de o verticalitate de necontestat, profesioniști exemplari și, în același timp, excelenți pedagogi. Lăsând la o parte statisticile despre note, medii, absolvenți intrați la facultate, olimpici etc., care au situat întotdeauna Bacovia în topul primelor licee din România, consider că meritele și realizările cele mai importante aparțin educatorilor noștri din acea vreme. Tot lor le datorăm, pe de o parte, crearea spiritului de apartenență la „Bacovia” – și asta într-o perioadă în care noțiuni precum networking și team working nu trecuseră granița spre noi – și, pe de altă parte, educarea noastra în respectul unor valori, cu un mod de abordare și gândire analitică și constructivă, care, deși ne-au pregătit în fapt pentru un model de societate astăzi dispărută, ne-au permis să ne adaptăm cu succes unei vieți cu un ritm și cu provocări care nu putea fi anticipate în anii aceia. Această ultimă realizare este de fapt și cea mai mare provocare a învățământului din ziua de azi după cum spunea un mare profesor și anume că trebuie să pregătească tineri pentru un viitor care se schimbă într-un ritm incredibil și despre care aproape că nu știm nimic astăzi.
Este perfect adevărat că „nostalgia șlefuiește amintirile până le dă străluciri de diamant”, după cum spunea un scriitor englez, și este evident că acționează ca un liant; răsucim plăcințelele povestirilor noastre dragi din liceu, le reîncălzim fără să devină râncede și să-și schimbe gustul iar asta face parte din farmecul revederilor.
Cert este faptul că, cel puțin în clasa noastră, există o legătură, o chimie specială care s-a creat atunci; suntem și acum într-o legătură mai apropiată chiar decât cu verișorii și rudele noastre, împreună formăm o mare familie iar starea de bine pe care o avem în momentele în care ne întâlnim este fundamentată încă de atunci, din anii de liceu, pe spiritul bacovian.
Acesta este spiritul Bacovia, pe el vrem să-l menținem viu prin amplasarea bustului.
Banii pot fi donați până la data de 15.09.2023 în contul RO14 RNCB 0318 0282 3421 0001 deschis pe numele Pavel Pădure, cu următoarele mențiuni: NUME, DONAȚIE PENTRU BUST GEORGE BACOVIA.
Pe o laterală a soclului va fi montat un înscris cu un cod QR care va permite accesul la lista completă a donatorilor și la o arhivă foto; în eventualitatea strângerii unor fonduri mai mari decât cele necesare, sumele rămase vor fi donate Colegiului Național „Ferdinand I” pentru dotări în folosul elevilor. În funcție de succesul acestei campanii, inițiatorii se gândesc să organizeze în vara anului 2024 un mare Bal al Bacovienilor la care sunt invitați să participe reprezentanți din toate promoțiile care au absolvit Liceul Teoretic „George Bacovia”.
Informații suplimentare la tel: 0745.575.744 (Mihai); 0722.648.212 (Dan).
Pentru completarea arhivei foto vă rugăm să trimiteți materialele dumneavoastră la adresa: cm.negoita@gmail.com
„Bacovieni” din toate țările, uniți-vă!
