Interviu cu Gabriel Tudor Padurariu, elev olimpic al Liceului „Grigore Moisil” Onesti
– Esti deja o vedeta a liceului, esti cunoscut in oras, in tara ca un concurent de temut, cu o carte de vizita impresionanta pentru varsta ta. Cum a inceput aventura in tainele matematicii?
– De mic am fost atras de lumea ciferelor, a liniilor. Primul premiu? In clasa a V-a am luat primul meu premiu. A fost Premiul intai la Faza Judeteana de Matematica. Apoi in fiecare an am participat, in a VI-a Premiul II, la a VII-a premiul III, dupa care in clasa a VIII-a am mers la faza nationala si am luat o mentiune. A fost primul meu succes important, dupa care am participat in fiecare an la fazele nationale. In clasa a IX-a m-am calificat si pentru lotul largit la Olimpiada Internationala, insa de pe locul VII si nu am mers. A urmat alt loc I la Nationala si lotul pentru Balcaniada din Serbia, de la care am venit cu Medalia de Argint.. In clasa a X-a am fost selectionat pentru Olimpiada Internationala de matematica de la Bremen, Germania. Acolo au participat elevi din 102 tari, peste 500 de concurenti si m-am intors cu Medalia de Bronz. Am fost foarte fericit. In 2010, primul loc la Judeteana, m-am calificat de pe primul loc la Balcaniada de la Chisinau si am obtinut Medalia de Argint, calificandu-ma de pe primul loc la Olimpiada Internationala, care se va tine anul acesta in Khazastan. Au fost ani frumosi, insa cu munca foarte multa. Am si alte premii, multe premii la concursuri interne de matematica, diplome de excelenta. Imi place matematica.
– Doar matematica?
– Nu numai. In ciclul primar ma descurcam la matematica insa imi placea la fel de mult pictura, poezia. Pictura imi place si acum, am participat la concursuri, am luat premii. In timpul liber pictez, ma relaxez, ma transpun in alta lume, cea a culorilor, a mesajelor. Am participat la un concurs la Bologna si am luat Premiul intai. Am facut parte din cercul de pictura “Ion Diaconescu”. Acum pictez mai rar, nu prea mai am timp, insa nu am abandonat. Din clasa a V-a, profesorul meu, domnul Petre Carcota, a observat inclinatia mea pentru matematica si am lucrat mult impreuna. Cu el m-am pregatit in timpul gimnaziului, un profesor deosebit si as vrea sa-i multumesc pentru tot ce a facut pentru mine. Din clasa a IX-a ma pregatesc cu domnul profesor Gheorghe Sorta, cu care am obtinut toate premiile de care v-am spus. Este mereu alaturi de mine, discutam, ma pregatesc mai ales in weekend-uri, la clasa, inaintea unor competitii. Sunt un norocos. Imi place si informatica, engleza, romana, fizica, istoria, chimia. Pe locul doi este informatica.
– Care este programul zilnic al unui elev olimpic?
– Programul meu nu cred ca difera prea mult de cel al colegilor mei. Ore de dimineata, dupa pranz ma pregatesc o ora, o ora si jumatate pentru materiile de a doua zi, dupa care trec la matematica. Doua-trei ore, in functie de cum ma simt, dupa perioada in care ma aflu. Sa stiti ca nu sunt stresat, daca nu pot, daca nu am dispozitie, nu ma ating de matematica, umblu doar pe internet, vorbesc cu prietenii din alte tari, cu cei din tara, deschid siteuri specializate. Imi place muzica, ma uit la televizor la emisiunile sportive, imi place sportul. Sunt zile cand am chef de un film. Mai ies in oras, insa nu prea des, la o zi de nastere, la un majorat, merg in tabere. Sunt un elev normal, cum ii place domnului profesor Sorta sa spuna.
– Care este baza de studiu, de informare?
– Carti, culegeri, am descoperit un site-forum, cand eram in clasa a VIII-a, unde scriu multi olimpici din tara, din strainatate, de la care ai ce sa inveti, probleme, nelamuriri, discutii, ceri sprijin, am invatat foarte mult din solutiile altora, apoi din acel site am gasit alte siteuri. Urmeaza lucrul cu domnul profesor Sorta, cu profesorii de la loturile nationale, studiu individual. Sa stiti ca participarile la olimpiade, la concursuri sunt foarte utile, intri in contact cu altii, cu metode de lucru, vezi care este nivelul, vezi unde te afli, dincolo de satisfactia unui premiu. Daca nu castig, nu ma uit in urma, reiau pregatirea pentru alta competitie.
– Cine te ajuta financiar, participarile tale la olimpiade costa multi bani.
– In liceu sunt sprijinit de o asociatie infiintata de domnul profesor Sorta, SIMPOZION se cheama, o asociatie a fostilor elevi ai liceului si este sponsorizata in cea mai mare masura de dl doctor Eugen Banciu, care este patronul unei firme medicale in Bucuresti. Tot el premiaza in fiecare an pe toti elevii din Liceul “Grigore Moisil”, care se califica la o faza nationala, cu 1000 de euro. Si asta o face de multi ani. Mai primim premii in obiecte la fazele judetene, iar la fazele nationale premiile sunt de 150-200 de lei. Nu sunt multi bani, insa mie imi ajung, imi cumpar carti, reviste, sa stiti ca sunt foarte scumpe cartile, nu se gasesc oriunde, doar in librarii specializate, la universitati, in strainatate. La fazele internationale, cheltuielile sunt suportate de minister, organizatorii dau diplome si medalii, doar in tara, in functie de locul ocupat, ministerul premiaza olimpicii, plus o bursa lunara pe timpul anului scolar de 290 de lei. Pentru mine banii nu sunt un scop. Banii i-am pastrat, sigur o sa am nevoie de ei in anii care vin. Eu particip ca imi place, vreau sa stiu unde ma aflu, sa stiu ce este nou in domeniu. Si unde poti face asta? Numai in concursuri si olimpiade. Chiar daca lumea noastra pare mica, matematica este o limba universala.
– Ce spun colegii despre Tudor Padurariu? Dar profesorii? Esti un extraterestru printre ei?
– Nu. Ce sa spuna!? Nimic deosebit. Eu sunt un elev ca toti ceilalti, nu beneficiez de un tratament aparte, in afara doar atunci cand lipsesc de la ore, fiind plecat la concursuri, la olimpiade, insa recuperez, ma pregatesc si la celelalte obiecte. Nu vad invidie, nici nu ar avea de ce, am colegi care merg la alte olimpiade, la alte obiecte. Un coleg de clasa este in lotul largit la fizica, altul la cel de chimie, o colega din alta clasa a participat la faza nationala la romana, la franceza, si o fata a participat la faza nationala la Religie, unul scrie poezii si merge des la concursuri. Nu sunt singurul olimpic din liceu. Ne intelegem foarte bine.
– Ce va face in anii urmatori “olimpicul” Tudor Padurariu?
– Merg la Olimpiada Internationala, ma pregatesc pentru BAC, am dat testul SAT la Iasi. Este un test care se da pentru a putea accede la o universitate americana. Pe langa dosarul destul de voluminos, este obligatoriu sa treci acel test, pentru a vedea cunostintele la matematica, la fizica, chimie, engleza etc. Eu am luat testul cu punctajul maxim la mate, 800, si 700 la fizica si chimie. La testul asta, problemele sunt destul de diferite fata de ce facem noi in scoala, mult mai practice, la noi este multa, multa teorie.
– Sa inteleg ca vrei sa mergi la studii in SUA?
– Nu-i hotarat, insa ma gandesc serios la acest pas. Domnul profesor Sorta zice sa merg in Franta, insa daca trebuie sa aleg, eu aleg Statele Unite. In decembrie anul acesta voi trimite dosarul, iar in aprilie anul viitor voi afla rezultatul. Ei pun anumite conditii. Voi aplica la trei-patru universitati, poate la mai multe, nu stiu acum. Eu vreau sa urmez in cercetare, si universitatile americane la care m-am gandit imi ofera aceasta posibilitate. Sunt mai multe fonduri, se acorda burse integrale sau aproape integrale. In Europa costurile sunt foarte mari, in Anglia, in Germania. Nu-i definitiva decizia. Am vorbit cu parintii si ei ma ajuta, au incredere in mine, insa ar vrea si ei Europa, ar fi mai aproape. Sa vedem. In tara este mai greu, eu nu spun ca acolo va fi mai usor, insa dupa finalizarea cursurilor, dupa doctorat, sigur imi voi gasi un loc unde sa imi pun in aplicare visele, gandurile mele. Vreau sa lucrez in cercetare. Pana atunci mai este timp, urmeaza Olimpiada Internationala, mai sunt doua luni. Ma pregatesc pentru medalia de aur.
“Eu lucrez cu Tudor din clasa a IX-a, este cel mai bun elev pe care l-am avut. Are aptitudini dar si atitudini, are talent, este dispus sa-si valorifice aptitudinile pe care le are, munceste, citeste, se pregateste, se informeaza, este pasionat. Pentru Tudor, rezolvarea unei probleme este o satisfactie fizica. Cred in el, il ajut, si il vad un mare cercetator, profesor, sef de scoala de matematica. Fata de multi elevi, el face matematica din placere. Sunt rare cazurile.”
L-am rugat pe interlocutorul meu sa ofere cititorilor ziarului, elevilor pasionati de matematica o problema, a carei rezolvare cere solutii inedite. Iata ce ne-a oferit:
Fie a1, a2, …, an – n numere naturale nenule distincte si fie M o multime formata din n-1 numere naturale nenule diferite de s=a1+a2+…+an. O lacusta sare catre dreapta, in lungul axei reale, pornind din punctul 0, facand n salturi cu lungimile a1, a2, …, an intr-o anumita ordine. Demonstrati ca lacusta poate alege ordinea salturilor în asa fel incat niciunul dintre punctele din M sa nu fie atinse la capatul vreunui salt.
(Problema a fost propusa la a 50-a Olimpiada Internationala de Matematica din anul 2009, de la Bremen. Succes!)
