El face parte din larga categorie a talismanelor daruite celor dragi de 1 martie, simbolizand iarna si vara, dar si speranta. Raspandit an toate provinciile tarii, martisorul e pomenit pentru prima data de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relateaza an cartea „Sarbatorile la romani” ca an Moldova, Muntenia, Dobrogea si unele parti ale Bucovinei exista obiceiul ca parintii sa lege la 1 martie copiilor lor o moneda de argint sau de aur la gat sau la mana. an unele zone, copiii purtau martisorul 12 zile la gat, iar apoi al legau de ramura unui pom tanar. Daca an acel an pomului ai mergea bine ansemna ca si copilului ai va merge bine an viata. an alte cazuri, martisorul era pus pe ramurile de porumbar sau paducel an momentul anfloririi lor, copilul urmand sa fie alb si curat ca florile acestor arbusti. Traditia spune ca an vechime martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si era daruit an prima zi din luna martie, perioada a echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Obiceiul martisorului este de fapt o secventa dintr-un ritual de annoire a timpului si anului, primavara, la moartea si renasterea simbolica a Dochiei. Unele traditii spun ca firul martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia an timp ce urca turma la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. Obiectele ancarcate cu valente magice erau purtate ca talisman si de alte popoare, mai cu seama an civilizatiile arhaice.
Scris de DSA
