Marian Fridl a pus fanionul în cui

La 37 de ani, arbitrul asistent din Moinești și-a încheiat activitatea din motive de vârstă. Tușierul lasă în urmă sute de meciuri, 11 ani petrecuți în Liga a II-a și un regret: faptul că nu a condus niciun joc în primul eșalon

Fără etape de suspendare

Finalul campionatului Ligii a II-a, ediția 2017-2018 a adus și finalul carierei de arbitru asistent pentru Marian Fridl. Moineșteanul și-a făcut retragerea oficială la meciul Dunărea Călărași- Chindia Târgoviște. Adică pe stadionul echipei care de la vară încolo va juca în prima ligă. „Dacă am vreun regret, acela este că nu am ajuns și eu în primul eșalon. În rest, am avut parte de o carieră foarte frumoasă. Mi-am făcut bine treaba, am fost mereu înconjurat de respect și nu am avut nici măcar o etapă de suspendare”, mărturisește Marian, care a pus punct activității din motive de vârstă. Tușierul are 37 de ani, dintre care ultimii 11 petrecuți la nivelul ligii secunde: „Nu am ținut o evidență strictă, dar am în jur de 180 de meciuri la acest nivel. Am debutat în 2007, la partida dintre Dunărea Galați- FC Botoșani, alături de Florin Ghimbășan și Dănuț Dumitru. Țin minte că era chiar prima etapă de campionat”.

Escortați de jandarmi

Marian Fridl ține minte totul, nu doar primul meci de B. Își amintește de primii pași în fotbal, la îndemnul tatălui său, longevivul director sportiv al Petrolului Moinești, Gică Fridl. Și de cele dintâi jocuri conduse la nivel de județ: „N-am întâmpinat niciodată probleme în ligile inferioare. Nici cu jucătorii și nici cu spectatorii”. Singura dată când au existat probleme a fost în Liga a III-a, la un meci jucat la Huși, în urma căruia gazdele au retrogradat: „Hușiul a fost învinsă de Poli II Iași și a ieșit iureș mare, spectatorii invadând terenul. Îl aveam la centru pe Emil Voicu, nu existaseră probleme de arbitraj, însă lumea era furioasă rău și nu mai ținea cont de nimic. Am ieșit de pe teren și apoi de pe stadion escortați de jandarmi. Acum mă amuză, dar atunci mă cam strângea în spate”, dă din nou timpul înapoi fostul asistent.

O mașină rămasă în pană

Un alt prilej de amuzament îl constituie prima partidă condusă în Liga a III-a. În 2005, la Târgu-Neamț. „Jucau gazdele de la Cetatea cu Fepa ’74 Bârlad. Eram cu Emil Ganea de la Onești și am rămas în pană cu mașina. Frumos debut”, zâmbește Fridl. Momentul de vârf al carierei? Confruntarea din Cupa Ligii dintre FC Botoșani și CSMS Iași. „Plus meciurile petrecute ca rezervă în Liga I. În 2010 am fost la un pas de a prinde lotul primei ligi, după doi ani de monitorizare. Atunci, în 2010, am ieșit pe locul 5 la examen și doar primii patru erau admiși. Am fost al doilea la alergare, dar m-a tras în jos nota la scris; «doar» 9.40, în condițiile în care s-a intrat cu 10. Poate că nu era vremea mea”, zâmbește de data aceasta cu amărăciune cel care, la timpul respectiv era considerat de vâlceanul Gheorghe Constantin drept „marea speranță a arbitrajului din Moldova”.

Tradiție de familie

La drept vorbind, chiar dacă și-a oficiat retragerea din activitate la meciul de la Călărași, acolo unde gazdele i-au înmânat, în semn de respect, o plachetă și un tricou al Dunării, Marian Fridl va mai arbitra două meciuri. Ambele în Liga a IV-a și ambele în acest final de sezon. „Nu am putut rezista rugăminții lui Costică Manase. Dar după asta, gata! Toate au un început și un sfârșit”, spune Marian. Odată pus fanionul în cui, Fridl își va continua activitatea fotbalistică la Asociația Județeană de Fotbal Bacău, în calitate de ofițer județean de dezvoltare pe linie de arbitraj. Peste ani, însă, este posibil ca în fotbalul băcăuan să-și facă un nume și…Fridl III. Fiul lui Marian, Radu Fridl are 9 ani și joacă fotbal la Comănești. Că va păstra piciorul pe minge sau că va pune mâna pe fanion, asta rămâne de văzut. Microbul îl are deja în sânge, iar dacă va avea nevoie de un sfat, poarta bunicului și ușa tatălui îi vor fi mereu deschise!

„Ca și fost coleg de arbitraj, am condus foarte multe meciuri alături de Marian Fridl. La niciunul dintre acestea nu am întâmpinat probleme. Consider că Marian merita cu prisosință să ajungă și în Liga I”
Cristi Sava, președinte AJF Bacău