Una din faptele de neimaginat care au avut loc la Onești în perioada comunistă este prezentată în Monografia municipiului Onești. Ceea ce cu greu și-ar închipui mulți că nu a fost posibil să se întâmple așa ceva în municipiul de pe Trotuș este evidențiat de Rozalia și Teodor Verde (autorii Monografiei) :”În 1970 a avut loc primul complot împotriva lui Nicolae Ceaușescu, organizat de un Comitet de inițiativă, constituit la Onești, format din Ion Stamatin, Gheorghe Petrescu, Tudorel Barbu și Laurențiu Divile.
Prin manifestele trimise în țară ei cereau ca Nicolae Ceaușescu să nu mai fie reales în funcția de secretar general, la Congresul al X-lea al P.C. R. În Manifest se spune:«Comitetul de acțiune vă cheamă la luptă împotriva bandei de trădători în frunte cu Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, figuri reprezentative ale fascismului și burgheziei din România. Nu vă lăsați înșelați de politica aventuristă, naționalistă, demagogică, de unele avantaje momentane ce vi le crează, practicată în numele comuniștilor și poporului muncitor». Participanții au fost condamnați la ani grei de închisoare.”
Condamnarea
Ajungând după Revoluția din 1989 la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității oneșteanul Laurențiu Divile a găsit în dosarul său sentința dată la 5 martie 1971, în care se menționează:”Cei patru inculpați au confecționat un număr de 141 manifeste cu conținut dușmănos, pe care le-a trimis primilor secretari ai comitetelor județene de partid, inspectorilor șefi de securitate și miliție, comandanților unor garnizoane militare și secretarilor de partid din unele intreprinderi republicane…
Tribunalul Militar Teritorial București condamnă în Dosarul 171 / 1971 pe Divile Laurențiu (născut la 18 septembrie 1937 în comuna Sagna, jud. Neamț, fiul lui Petre și al Marița, căsătorit, cu trei copii, absolvent a 8 clase elementare, sudor, domiciliat în municipiul Gheorghe Gheorghiu Dej, str. Aleea Zorelelor, la 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor cetățenești pe timp de opt ani precum și la confiscarea parțială a averii. Făcând aplicarea art. 166 mai condamnă pe Petrescu Gheorghe și Stamatin Ioan la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor…”
Manifestele, trimise de la Deva
La trecerea a peste 45 de ani de la această sentință Laurențiu Divile își amintește că “manifestele au fost realizate cu trei tipare improvizate după ce au fost modificate 13 penițe. Am lucrat mult la confecționarea matriței și am realizat manifestele în două rânduri. Apoi am trecut la difuzarea acestora, prin care se făcea apel la înlăturarea conducerii de partid și de stat de atunci. Ajunși în arest, am suportat calvarul perchezițiilor corporale și a numeroaselor interogatorii, la diferite ore din zi și din noapte”.
Este de remarcat faptul că discuțiile au pornit în iarna anului 1970 în birourile Șantierului Energomontaj de la Borzești, unde mai erau muncitori nemulțumiți de politica “partidului unic”, după ce în 1969 au fost redactate mai multe scrisori, ce trebuiau să ajungă la comitetele județene de partid. Pentru ducerea în eroare a organelor de securitate , manifestele au fost difuzate de la cutiile poștale din Deva (unde șantierul oneștean Energomontaj avea lucrări), lăsând astfel impresia că nimeni din Onești nu ar avea legătură cu această acțiune.
Din anii grei de pușcărie Laurențiu Divile a păstrat și cărțile poștale pe care le scria din Penitenciarul Aiud familiei de acasă, mulțumindu-i soției sale pentru grija pe care o are față de copii.”Întotdeauna am să îți fiu recunoscător pentru tot ce ai făcut în lipsa mea pentru copii și te rog în continuare să ai grijă de toate”- îi scria Laurențiu Divile soției sale din închisoare, pe copiii îndemnându-i să se străduiască să învețe cât mai bine.
