Mănăstiri şi schituri din judeţul Bacău

Bunul Dumnezeu a binecuvântat judeţul Bacău, urcându-l printre primele din ţară în ceea ce priveşte numărul schiturilor şi mănăstirilor.

Judeţul nostru are, la ora actuală, în arealul său, peste 70 la sută dintre schiturile şi mănăstirile aflate sub ocârmuirea canonică a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Sfânta Liturghie şi Sfântul Maslu sunt oficiate, deocamdată, în 22 de mănăstiri şi 7 schituri, multe dintre ele bucurându-se de o faimă care a depăşit demult graniţele judeţului şi chiar ale Moldovei.

Incercăm să oferim aici binecredincioşilor creştini din ţinutul Bacăului cât mai multe informaţii utile despre pilonii vieţii monahale ce se desfăşoară pe binecuvântatele meleaguri băcăuane.

Părintele Ilie Cleopa despre rosturile mănăstirilor

Un călugăr rânduit cu primirea mirenilor la arhondaric l-a întrebat pe renumitul stareţ de la Sihăstria :

– Părinte Cleopa, spuneţi-mi cum trebuie să-i primim pe oaspeti la mănăstiri ?

– Oaspeţii vin la noi în numele lui Hristos. De aceea îi primim cu dragoste în mănăstiri, îi odihnim, îi ospătăm şi dezlegăm la vin, pentru că odată cu fratele tău vine şi Hristos la tine. Astfel, prin ei avem pe Hristos între noi. Aici stă toată cheia ospitalităţii noastre creştine şi mănăstireşti.

– Dar cum pot ajuta călugării şi mănăstirile noastre la apărarea credinţei ortodoxe ?

– Călugarii din mănăstirile noastre au ajutat întotdeauna la propovăduirea, menţinerea şi apărarea credinţei ortodoxe şi unităţii religioase în ţara noastră. Mănăstirile şi călugării ce se nevoiesc în ele au fost şi sunt ca nişte limanuri ale sufletelor creştineşti care înoată în valurile tulburi ale veacului acestuia.

Atât călugării cât şi călugăriţele, cât mai ales stareţii şi duhovnicii din mănăstirile noastre, de vor duce viaţă duhovnicească curată, după exemplul Sfinţilor Părinţi, potrivit cu făgăduinţele date la călugărie, de se vor ruga cu stăruinţă ziua şi noaptea şi de vor cunoaşte cât mai bine Sfânta Scriptură şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi, vor fi şi de acum înainte făclii şi limanuri de odihnă şi mântuire pentru creştinii noştri, pentru cei stăpâniţi de patimi şi pentru cei îndoielnici în credinţă, care se luptă cu ispitele, cu patimile şi necazurile acestei vieţi.

Mănăstirile noastre, prin tradiţia lor milenară, prin cuvioşii călugări rugători în ele, au fost şi trebuie să fie şi pe viitor vetre de trăire duhovnicească în Iisus Hristos, lăcaşuri de mângâiere şi întărire în credinţă, oaze de lumină, de cultură creştinească şi limanuri de odihnă şi linişte sufletească pentru credincioşi, prin slujbele cele sfinte care se fac în ele, prin învăţăturile duhovniceşti ale călugărilor şi mai ales prin pilda vieţii curate a celor ce trăiesc în ele.

Cred că este nevoie în mănăstiri, ca şi în sate, de duhovnici buni şi de preoţi bine pregătiţi. Căci, dacă vei pune un singur cioban să păzească o mie de oi, pe multe le va pierde şi pe multe le vor răpi lupii. De aceea zice şi Sfantul Ioan Gură de Aur în omiliile sale : ” când vor lipsi păstorii, se vor aduna lupii „.

Mănăstirea „Sf. Treime” Bogdana

Este una din cele mai vechi ale eparhiei Romanului. Aşezată în zona Borzeştiului, în apropierea satului Bogdana, într-o regiune altădată puternic împădurită, a avut un rol important pentru evlavia credincioşilor de pe Valea Trotuşului şi a Tazlăului. Prima atestare documentară este din 17 iulie 1634 şi, la scurt timp, 12 iunie 1664, un alt document atestă importanţa mănăstirii în regiune. Ctitori principali, cunoscuţi documentar, sunt logofătul Solomon Bârlădeanu şi soţia sa Ana, care au zidit biserica ce a fost sfinţită la 2 August 1670, în prezenţa patriarhului Dositei al Ierusalimului. Hramul bisericii a fost iniţial „Pogorârea Duhului Sfânt”, iar după reparaţia din 1775 i s-a atribuit ca hram „Sfânta Treime”. Deşi era mănăstire pământeană, a fost afectată de Legea secularizării averilor mănăstireşti, începând un proces de declin spiritual şi, mai ales, material pentru această aşezare monahală. Clădiri şi terenuri i-au fost arendate, iar viaţa mănăstirească a fost expusă multor strâmtori şi privaţiuni. În prima jumătate a secolului al XX-lea vieţuitorii făceau eforturi mari să reziste diverselor greutăţi şi lipsuri, având de înfruntat şi incendiul la o biserică de lemn din vatra mănăstirii, ulterior reuşind amenajarea unui paraclis pentru slujbele zilnice.

În anul 1959 aici vieţuiau aproape 70 monahi, care, datorită decretului comunist, a trebuit să părăsească locul. Mănăstirea a devenit, pe rand, cămin-spital, iar din 1975 tabără pentru şcolari. După cutremurul din 1977 s-a aprobat refacerea mănăstirii ca un complex muzeal, dar, în paralel, a reînceput viaţa monahală, cu obşte de călugăriţe. Vreme de două decenii, în condiţii neoficiale, camuflate, maicile, animate de vrednicul duhovnic Arhimandrit Isaia Tugurlan, au muncit la refacerea clădirilor şi amenajarea unor spaţii pentru depozitarea obiectelor de patrimoniu din toată Episcopia Romanului.

În 1986 biserica a fost pictată de Gheorghe Matei din Arad. Până în anul 1990 eforturile pentru realuarea vieţii monahale au fost dublate de cele pentru asigurarea bazei materiale şi înzestrarea cu cele de trebuinţă obştii şi cultului divin, în condiţii de ostilitate a unor oficiali comunişti şi de evitare a unor constrângeri legislative. Astăzi obştea numără aproape 70 călugăriţe, sub stăreţia maicii Hârjoabă Cristofora, având ca duhovnic pe părintele Neofit Mogoş. Pe lângă activităţile gospodăreşti curente, în grija maicilor este un bogat patrimoniu de carte bisericească şi icoane, ele având şi îndeletniciri în domeniul ţesătoriei, picturii, sculpturii şi croitoriei bisericeşti.

Mănăstirea poate pune la dispoziţie un număr limitat de spaţii pentru pelerini. Acestora li se oferă un program liturgic dens, specific monahal, aici existând tradiţia citirii continuu a Psaltirii. Ocrotirea Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi, care a fost un timp stareţ al mănăstirii Bogdana, a vegheat ca, în ciuda multelor greutăţi şi lovituri suportate peste veacuri, flacăra duhovnicească a acestei aşezări monahale să ardă vie şi astăzi.

Contact:
Mănăstirea „Sf. Treime”, Bogdana, – monument istoric
Com. Stefan cel Mare, jud. Bacău, 607606
Stareţă: stavrofora Cristofora Hârjoabă,
Tel.: 0234.33.90.03, mobil: 0768.19.76.54

[lock_content][/lock_content]