Maia Sandu a obținut victoria în alegerile prezidențiale, scorul de 55,35% față de 44,65% pentru contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, acest rezultat fiind posibil datorită voturilor moldovenilor din diaspora.
Până luni dimineață, la ora 7.30, CEC a procesat voturile a 1.676.284 de alegători. Dintre aceștia, 927.805 au ales-o pe Maia Sandu, în timp ce Alexandr Stoianoglo a obținut 748.479 de voturi.
În interiorul țării, Stoianoglo a reușit să obțină un avantaj de 51,19% față de 48,81% pentru Sandu. Totuși, această diferență a fost anihilată de votul covârșitor în favoarea Maiei Sandu din diaspora, unde a fost susținută de 82,71% dintre alegători, comparativ cu doar 17,29% pentru Stoianoglo.
Rezultatul reflectă o dinamică complexă în rândul electoratului moldovean. În timp ce votanții din țară au fost mai divizați în opțiuni, diaspora a jucat un rol crucial în determinarea câștigătorului.
Alegătorii moldoveni din afara țării s-au prezentat în număr mare la urne, demonstrând angajamentul lor față de viitorul democratic și pro-european al Republicii Moldova. Prezența acestora la vot a fost semnificativă, ceea ce a permis Maiei Sandu să câștige un avantaj decisiv.
Victoria Maiei Sandu, deși considerată un succes democratic, este totuși umbrită de acuzațiile de abuzuri electorale atribuite partidului de guvernământ. Pe parcursul campaniei, au existat semnale că structurile de stat ar fi fost implicate activ pentru a influența rezultatul în favoarea acesteia, lucru care ridică semne de întrebare asupra corectitudinii procesului.
Criticii au susținut că diverse instituții publice ar fi fost utilizate pentru a facilita accesul și sprijinul electoral pentru Maia Sandu, o practică ce subminează transparența și neutralitatea statului în organizarea alegerilor.
Un alt aspect problematic al scrutinului a fost organizarea secțiilor de votare în afara țării. În Rusia, unde există o comunitate numeroasă de cetățeni moldoveni, au fost deschise foarte puține secții de vot. Aceasta ar fi limitat accesul la urne pentru cetățenii aflați în regiuni îndepărtate sau în orașe cu densitate mare de moldoveni, care ar fi putut înclina balanța în favoarea contracandidatului.
Criticii susțin că această limitare deliberată ar fi reprezentat o încercare de a restricționa participarea celor care, conform sondajelor și istoricului electoral, sunt mai predispuși să voteze pentru un alt candidat decât Sandu. Restrângerea numărului de secții în astfel de zone nu doar că afectează dreptul la vot al diasporei, ci și pune sub semnul întrebării echitatea întregului proces electoral, fiind un obstacol în calea exprimării libere a voinței populare.
Aceste practici lasă loc suspiciunilor cu privire la posibile influențe externe și interne care au putut fi exercitate în favoarea candidatei câștigătoare, punând sub semnul întrebării deplina corectitudine a alegerilor și provocând tensiuni în rândul electoratului.
