“Mă recomandă cei 13 ani de experienţă în domeniul social”

-interviu cu Andreea Sălbaticu, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bacău

-Aţi preluat recent conducerea acestei instituţii. Care a fost parcursul dumneavoastră profesional până în acest moment? 

-Imediat după terminarea facultăţii, respectiv în anul 2009, m-am angajat în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC-n.n.) Bacău, în funcţia de inspector de specialitate debutant la Serviciul de Tip Familial pentru Persoanele Adulte cu Handicap şi, ulterior, mi-am continuat activitatea la secretariatul Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. Din 2016 am ocupat postul de coordonator personal de specialitate la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap Ungureni, pentru o perioadă de trei ani. Începând cu anul 2019 am ocupat funcţia de şef al Complexului de Servicii pentru Intervenţie Specializată în Domeniul Protecţiei Familiei şi Drepturilor Copilului (Centrul Maternal, cum mai este cunoscut), iar din 2021 am avut atribuţii de purtător de cuvânt al DGASPC Bacău, din postura de şef Birou Comunicare şi Informatizare. Funcţia de director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială am preluat-o în luna august a acestui an.

-Ce vă recomandă pentru această nouă funcţie?

-Păi însăşi înşiruirea pe care am făcut-o adineaori reprezintă 13 ani de experienţă în domeniul social, experienţă care se constituie nu numai din activitatea de birou, ci mai ales din contactul direct cu beneficiarul de servicii sociale. Am avut ocazia să lucrez în mai multe servicii ale DGASPC, situaţie care mi-a dat posibilitatea să interacţionez cu mai multe tipuri de beneficiari, respectiv persoane încadrate în grad de handicap, victime ale violenţei domestice, mame minore şi mame aflate în situaţii de risc, persoane instituţionalizate şi aşa mai departe. Inclusiv postura de purtător de cuvânt m-a menţinut mereu informată cu situaţiile diverse din cadrul instituţiei, iar toate acestea au contribuit la formarea mea în calitatea de profesionist în domeniul asistenţei sociale. Pe partea teoretică, menţionez că sunt absolvent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, specializarea administraţie publică. Deţin un masterat în managementul sectorului public pe care l-am urmat în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. Între 2017 şi 2020 am absolvit cursurile Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, specializarea asistenţă socială, fără a fi susţinut, deocamdată, examenul de licenţă. Recent, am absolvit şi un curs postuniversitar la Universitatea „George Bacovia” din Bacău, domeniul Management-Managementul instituţiilor prestatoare de servicii sociale şi de sănătate.

-Evident că şi aceste studii de profil pe care le aveţi vă ajută în activitatea pe care o desfăşuraţi în prezent. Pentru cei care nu ştiu, prezentaţi succint prestaţiile sociale pe care le gestionează agenţia şi care este dimensiunea activităţii acestei instituţii?

-Este vorba despre beneficiile de asistenţă socială, care reprezită o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal. Dar aceste beneficii sunt şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres în lege. Concret, instituţia noastră se ocupă de ajutoarele sociale, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, alocaţiile pentru susţinerea familiei, ajutoarele de urgenţă acordate din bugetul de stat, alocaţiile de stat pentru copii, alocaţiile de plasament, indemnizaţiile pentru creşterea copilului, stimulentele de inserţie, indemnizaţiile lunare aferente concediului de acomodare şi de beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale. Aici mă refer la drepturile persoanelor cu handicap, bugetele personale complementare ale acestora, indemnizaţia lunară de hrană HIV-SIDA, indemnizaţia TBC, la aceea acordată persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi la cea de însoţitor pentru persoanele cu handicap vizual, precum şi la alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV-SIDA. Practic, instituţia noastră rulează lunar un număr de peste 230.000 de beneficiari (CNP-uri unice). Plăţile efectuate pentru luna august, spre exemplu, au fost de aproximativ 65,5 milioane lei.

-Numărul beneficiarilor de ajutor social şi fondurile alocate lor plasează Bacăul pe un loc de frunte între judeţele cu o populaţie similară. Se justifică acest loc?

– Dacă privim statisticile, din punct de vedere economic, Bacăul nu este cel mai slab judeţ. Nu am informaţii în ceea ce priveşte locul pe care se află, dar, probabil, se explică prin această etapă economică în care se găseşte toată ţara. Pentru că n-aş crede că numai la noi sunt solicitări mai multe ca în altă perioadă. Oricum, este greu să opinăm în privinţa dosarelor, dacă este oportun sau nu să acordăm un beneficiu. De aceea, rămâne la latitudinea autorităţilor locale, a specialiştilor din primării să întocmească dosarele. Evaluarea fiecărei solicitări a  familiilor/persoanelor aflate în risc de excluziune/marginalizare se face de către autorităţile publice locale, prin serviciile/compartimentele de asistenţă socială, instituţia noastră efectuând doar plata beneficiilor. Prin urmare, rămâne la aprecierea specialiştilor din unităţile administrativ-teritoriale să stabilească oportunitatea acordării de beneficii/servicii sociale, conform prevederilor legale în vigoare.

-Totuşi, consideraţi că printre beneficiari sunt şi persoane care se pot ajuta singure pentru a evita riscul de excluziune socială?

-Nu sunt de acord cu afirmaţia că există persoane care ar putea să se ajute singure, pentru a evita acest risc, şi nici nu este rolul instituţiei pe care o manageriez în prezent să opineze în acest sens. Însă, se fac periodic campanii de verificare de către serviciul de Inspecţie Socială, cu privire la legalitatea stabilirii acestor drepturi.

–Este, însă, demonstrat (am în vedere reportajele de la diverse televiziuni) faptul că unii beneficiari, apţi de muncă, se complac în postura de asistat social şi refuză postul oferit de agenţia de şomaj. Ce măsuri veţi lua cu aceştia?

-Pentru menţinerea dreptului la ajutor social, în cazul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare, se verifică lunar dacă acestea au încheiat un contract individual de muncă şi nu au refuzat oferta de lucru. Verificăm şi dacă ele participă la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, oferite de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău. În acest sens, există un protocol instituţional, încheiat inclusiv cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău, şi lunar avem acces la informaţii referitoare la situaţia nominală a beneficiarilor de ajutor social. Conform art.15 din Legea venitului minim garantat nr.416/2001 (ajutorul social-n.n.), refuzul unui loc de muncă oferit sau de a participa la serviciile pentru pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională atrage după sine încetarea dreptului la ajutor social. De la începutul anului în curs a fost înregistrat un număr de 18 încetări de acordare a venitului minim garantat pentru persoane apte de muncă.

-Ce obiective v-aţi propus la preluarea fotoliului de director al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială?

-Îmi propun continuarea activităţii desfăşurate de colectivul agenţiei, un colectiv bine coagulat, şi îmbunătăţirea procesului de management, acolo unde se impune. În urma ultimului control al Corpului de Control al Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS-n.n.) s-a identificat nevoia de îmbunătăţire a modului de recuperare a sumelor acordate necuvenit cu titlu de beneficii de asistenţă socială (debite), iar acesta este unul din obiectivele mele. Digitalizarea activităţii agenţiei este, de asemenea, un deziderat. Activitatea principală a instituţiei privind prelucrarea dosarelor de beneficii sociale în vederea plăţii, cât şi emiterea deciziilor de plată se face prin intermediul programului informatic numit SAFIR. Dar acesta, în prezent, este epuizat moral, ca urmare a intensificării activităţii şi a preluării de beneficii noi de la alte instituţii, prelucrarea făcându-se prin programe comune, uzuale. S-au făcut demersuri semnificative la nivelul ANPIS, prin crearea unui nou program informatic denumit DIAMANT, în vederea preluării în condiţii optime a tuturor beneficiilor ce sunt puse în plată la acest moment de către agenţie. Am în vedere, de asemenea, gestionarea şi plata lunară a beneficiilor de asistenţă socială şi a programelor de servicii sociale. Totodată, vom urmări evaluarea, controlul şi monitorizarea modului de aplicare şi respectare a reglementărilor care privesc asigurarea, administrarea şi gestionarea serviciilor sociale, pe baza standardelor de calitate şi de cost. Nu în ultimul rând, ne vom preocupa de asigurarea accesului neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, de promovarea acţiunilor de informare şi consiliere a autorităţilor locale şi a beneficiarilor cu privire la beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale. Pentru realizarea acestor obiective, vom desfăşura o serie de activităţi de controale tematice, conform planului anual primit de la ANPIS, dar şi de controale inopinate, care se vor finaliza cu măsuri de remediere a deficienţelor constatate şi monitorizarea acestora.

-Succes!