După atâtea știri catastrofice, care la noi curg gârlă, fiind de un penibil astronomic în modul cum sunt formulate de cine știe ce ambuscați ajunși pur întâmplător în mass-media, fără să aibă habar de gramatică și de proprietatea cuvintelor, trec de la un site la altul și mă distrez cu noutățile din lumea mondenă. Cu amoruri, scandaluri, bătăi, divorțuri, împăcări, mărturisiri mai deocheate, declarații neaparat „incendiare”, despărțiri surpriză etc. Ei, și una dintre astfel de știri se referea la ultima ispravă a rockerului aproape sexagenar Dan Bittman, care, cică-se, ar fi plecat de acasă ca să-și trăiască mai proaspătul amor cu o jună de care-l despart numai 33 de anișori.
Da ce să-i faci dacă-i unește arta, că e vorba despre o actriță și cântăreață, și, desigur, înaripatul sentiment al iubirii ? Ce mai contează că omul avea acasă o parteneră de viață de peste un sfert de secol, mama celor trei băieți ai lui, primii fiind destul de mari pentru a avea și ei iubite. Tata nu se lasă însă, că doar a fost mereu un mare cuceritor, un adevărat Don Juan autohton, și legenda spune că ar fi înșirat (ca mărgele, nu alta) cele mai frumoase femei din showbizul românesc.
În fine, astfel de întâmplări sunt destul de banale, nu numai în lumea artistică, dar și în cea obișnuită, pe mine amuzându-mă doar ce declara, într-un interviu, acum vreo trei ani, Bittman, care se vedea pregătit deja să devină bunic. ”Mă voi bucura foarte tare când voi deveni bunic !” Și are, oricum, o figură mai de bunicuț acum, e mai rotunjor, mai ridat, în fine, ce să-i faci, timpul e neobosit în lucrarea lui. Iubirea e însă un lucru foarte mare (ca în comediile lui Ion Băieșu), și cum pentru unii decența nu există, și nici simțul ridicolului, care ar trebui să acționeze de la o vârstă măcar, îi vezi pe unii că se dau în spectacol chiar când au fiice și fii de vârste adulte, acestora nefiindu-le niciodată ușor în asemenea situații. Narcisismul și egoismul cuceritorilor (vorba vine, pentru că, de fapt, ei sunt cei cuceriți, vânați, mai exact, fiindcă sunt niște tipi cunoscuți, cu o poziție socială importantă și acces la resurse, ele trăgând maximum de foloase din toate astea, își fac un rost, o carieră, obțin funcții…) nu se poate vindeca, așa că poveștile de genul ăsta nu se opresc niciodată. În fine, mie nici nu-mi place Bittman, e cam dulceag pentru gustul meu, dintre rockerii autentici Cristi Minculescu fiind preferatul.
M-am plictisit repede de știrile mondene și m-am întors la mica trebușoară pe care o începusem, răspunzând la cunoscutul (pentru cei care mai și citesc) chestionar al lui Proust. La prima întrebare- Principala mea trăsătură – am răspuns astfel: curiozitatea intelectuală, pentru că, pe lângă nemulțumirea de sine, care e cronică, mereu așteptând mai mult de la mine, mintea deschisă spre cunoaștere, spre nou rămâne o constantă.
Am reușit, pentru astăzi, să dau răspunsul și la întrebările 2 și 3, la „Calitatea pe care doresc să o întâlnesc la un bărbat“ și „Calitatea pe care o prefer la o femeie” . Așadar, la un bărbat apreciez echilibrul, sensibilitatea, buna-creștere, caracterul, la care aș adăuga seninătatea, calmul, umorul, politețea, loialitatea, generozitatea, un cumul de calități, după cum se vede, care îl fac bun, puternic. Iar la o femeie mă atrag inteligența, simțul ironiei și autoironiei, eleganța, luminozitatea, discreția, tot ce ține de finețe, de fapt.
Voi continua data viitoare.
