Caravana DESTEPTAREA a fost pana in prezent in peste 15 comune. Nu a fost o vizita de curtoazie, reporterii nostri aducand in paginile ziarului aspecte inedite, dar si probleme ale comunitatilor respective. O parte dintre ele au fost comunicate autoritatilor locale, iar altele celor centrale. La ultimele deplasari, am retinut si necazurile apicultorilor, faptul ca acest sector a fost uitat de guvernanti, de mai bine de 10 ani, mierea de albine nu mai are desfacere, crescatorii nu-si scot nici macar cheltuielile avansate in fiecare an, deoarece pretul unui kilogram de miere nu depaseste costul unei sticle de bautura racoritoare. O importanta bogatie nationala si o extraordinara resursa de crestere economica au fost ignorate de toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria.
Sectorul apicol din Romania a fost foarte dezvoltat, tara noastra beneficind de clima, sol si vegetatie propice pentru obtinerea unor cantitati importante de miere de buna calitate. De fapt, mierea romaneasca este vestita in toata lumea pentru calitatile sale. Mai corect ar fi sa folosim verbele la trecut, deoarece apicultura din Romania este in pragul falimentului. Semnalul de alarma s-a dat si la ultimul congres al apicultorilor, dar mai ales cu o cazia unor proteste de strada, organizate in municipiul Bacau, in luna aprilie a acestui an. Sute de tone de miere din productia anului 2004, dar si din acest an, zac la domiciliul apicultorilor, procesul de valorificare fiind extrem de greoi, atat pe piata autohtona, cat si pe cea externa. Asociatia Judeteana a crescatorilor de albine a
cerut Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Transporturilor si Prefecturii analizarea acestei situatii. Una dintre cererile lor a fost posibilitatea ca taxa de drum, perceputa apicultorilor care se deplaseaza cu stupii, de doua ori pe an, in pastoral, sa fie platita doar pentru acele zile de deplasare si nu pentru interegul an. Ei cer acelasi regim pe care il au strainii. Se reclama, de asemenea, pretul extrem de mic al mierii, ca urmare a patrunderii pe piata Europei a produselor din China sau Argentina, dar si transportul foarte scump. La doleantele apicultorilor, Ministerul Agriculturii raspunde dupa sase luni, Drumurile Nationale, dupa cinci luni, Guvernul abia dupa patru luni, iar Prefectura Bacau nu s-a invrednicit nici pana acum sa dea vreun raspuns. Lasand la o parte termenele, toate adresele au raspuns negativ la toate solicitarile, fiecare institutie pasand raspunderea de la una la alta.
Apicultorii sunt tratati diferentiat de Asociatie
La Glavanesti, mai ales in satul Frumuselu, sunt apicultori cu experienta, care de zeci de ani se ocupa de albinarit. Sunt cetateni cu 100, cu 70 si cu 20 de familii. La fel la Podu Turcului sau Cabesti, la Motoseni si Dealu Morii. Acestia ne-au spus ca se simt marginalizati, asociatia judeteana lucrand mai ales cu apicultorii din jurul Bacaului. Specialistii din Ministerul Agriculturii nu considera albinele animale, cu toate ca la nivelul ministerului «apicultura» este trecuta la «zootehnie». Apicultorii si albinele nu primesc subventii, chiar daca contribuie la polenizarea plantelor si, evident, la cresterea productiei, fiind, in acelasi timp, o sursa principala de valuta. Comunitatea Europeana, sustin apicultorii romani, trebuie sa inteleaga ca polenizarea nu o fac albinele din China sau Argentina. Daca la nivelul tarii exista un excedent de miere de albine, in tarile Europei nu este asigurat nici 20 la suta din necesar. De aceea, Romania ar avea un culoar important.
Guvernul a dat cu roiul la albine
Sunt apicultori, ne spune Gheorghe SAVA, vicepresedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine, Filiala Bacau, care au in depozitele proprii 10-20 de tone de miere de albine. Pe toti ii paste falimentul. Vedeti in ziare, avem si noi la sediu sau in revista de specialitate anunturi de vanzare a stupilor. Nimeni nu cumpara. Multi sunt indragostiti de albine, altii traiesc de pe urma lor, insa viitorul este sumbru. Nu putem rezista numai din promisiuni. Cineva trebuie sa «intre in stup» . Noi facem tot ce putem, avem contacte cu procesatori din tarile Europei, din America. Incercam sa introducem, din nou, mierea noastra pe piata mondiala, insa fara sprijinul statului va fi extrem de greu. O bogatie nationala va pieri, cum au disparut si multe altele. Nu stiu, eu doar pun o intrebare: Este cineva interesat sa distruga albinaritul din Romania? Vedeti, a disparut si Combinatul Apicol din Bucuresti. De cate exemple mai este nevoie, pentru a ne trezi? Trebuie sa mai stie guvernantii nostri ca in Europa apicultorii primesc bani pentru polenizare, iar mierea si alte produse apicole intregesc veniturile. La noi, ni s-a spus, piata regleaza aceste plati. Este cea mai mare aberatie.”
Scris de Gheorghe BALTATESCU
