După o lungă perioadă, în oraș sunt numeroase șantiere în derulare. Se amenajează parcări, în locul garajelor demolate, se lucrează la modernizarea iluminatului public, se lucrează intens pe șantierele de la HUB Orizont și tocmai au demarat lucrări la Spitalul TBC. Așteptările locuitorilor sunt însă mari, la fel ca și planurile administrației locale. Despre ce urmează, discutăm pe larg cu primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu.
-Am ajuns la jumătatea anului 2022. Cum apreciați că a fost această primă parte a anului, din punct de vedere al lucrărilor publice și investițiilor?
– În acest moment avem deschise mai multe șantiere. Se lucrează la parcări, la noul centru pentru tineri de la Orizont, la Creșa 9, la Spitalul Sf. Maria și cel de Pneumoftiziologie, la modernizarea sistemului de iluminat public. Și acestea sunt doar marile investiții, pentru că avem și alte proiecte în derulare, în cartiere. Băcăuanii știu foarte bine că orașul nostru a rămas în urmă cu investițiile, acum încercăm să facem foarte multe într-un timp foarte scurt, însă problema rămâne una de finanțare. Pe lângă aceasta, mmi-aș dori să văd că politicienii, indiferent de partid, dar dovadă de mai mult patriotism local, să nu mai gândească politicianist. Să nu se mai gândească că un proiect care se realizează este al lui Viziteu, căci nu este. Orice proiect dus la sfârșit este un proiect al comunității.
O mare parte dintre aceste proiecte au fost pregătite încă din 2021, sunt etape de implementare care își urmează cursul firesc din punct de vedere legal. În spatele fiecărui proiect de investiții, sunt numeroase etape premergătoare, studii de fezabilitate, proiecte tehnice, licitații, abia apoi se ajunge la dispoziția de începere a lucrărilor. Procesul birocratic din spatele investițiilor este stufos și prea puțin cunoscut.
-Înțeleg că Sănătatea ocupă un loc important în ierarhia obiectivelor dumneavoastră.
-Este evident, mai ales în contextul ultimilor doi ani, când am traversat împreună această pandemie. Am susținut de la acel moment o rețea locală de tratament a pacienților de Covid și am finanțat de la bugetul local continuarea lucrărilor la Spitalul „Sf.Maria”, tocmai pentru a fi pregătiți pentru un nou val de îmbolnăviri. O altă investiție care a început este modernizarea și reabilitarea clădirii Ambulatoriului și a Centrului Radiologic de la Spitalul Pneumoftiziologie Bacău. Proiectul se realizează cu fonduri europene nerambursabile prin programul operațional regional: 3.5 milioane de euro.
-Apropo de fonduri europene, ați declarat de la bun început că veți atrage finanțări nerambursabile. Ați reușit să faceți acest lucru?
-Primul proiect depus și câștigat de echipa primăriei a fost digitalizarea învățământului. Asta înseamnă 3,7 milioane de euro, investiți în peste 4.000 de tablete, peste 740 de laptopuri, table inteligente, routere de rețea. Vom avea și camere web și videoproiectoare. Deja tabletele, laptopurile au ajuns în școli, urmează și tablele moderne. Eu spun că este o reușită, mai ales în perspectiva noului an școlar care se apropie. Acesta este doar unul dintre proiecte.
Pe de altă parte, dacă este să rămân în domeniul Educației, aș menționa finalizarea cât mai curând a lucrărilor la Creșa 9 din cartierul CFR, tot prin fonduri europene și câștigarea, de către echipa primăriei, a proiectului de „Renovare integrată a Colegiului Național „Vasile Alecsandri” – Bacău, în valoare de circa 6 milioane de euro, prin PNRR.
– Aveți însă și restanțe la implementarea unor proiecte. Care ar fi explicația?
– Aveți dreptate, este cazul la proiectele cu fonduri europene pentru pistele de biciclete. Din păcate la una dintre licitații nu s-a prezentat nici un constructor, drept urmare s-a reluat procedura. La fel și pentru proiectul privind sistemul de management al traficului, la care consiliul a respins actualizarea unor prețuri. Din acest motiv, licitația a fost reluată.
În ultimii ani, costul materialelor de construcție a crescut enorm. Prețul unor materiale chiar s-a dublat. De aceea, estimarea inițială de cost nu mai este valabilă. Practic, pe prețurile de acum 2-3 ani, niciun constructor nu poate face o lucrare, ar ieși în pierdere. De aceea avem licitații la care nu există ofertanți, iar asta se întâmplă în toată țara. E o situație întâlnită și la București, Cluj, Oradea, Constanța, Iași. De aceea ne-am mișcat rapid și am venit acolo unde am putut cu finanțare suplimentară, precum la spitalul TBC. Sunt bani în buget pentru a realiza aceste proiecte europene și eu sunt încrezător că vom avea ofertanți și vor începe lucrările.
Sunt și șantiere unde se lucrează foarte bine. Mă refer la șantierul de la fostul Cinema Orizont, unde constructorul are o mobilizare exemplară. Aici vom vedea rapid finalizată această investiție.
Sunt însă și unele situații pe care nu le înțeleg. De exemplu, Compania de Apă Bacău a anulat de 4 ori (!) licitația pentru reabilitarea rețelelor de apă. De ce fraților? Nu trăiți și voi în orașul ăsta?
– Unde vedeți cele mai vizibile transformări?
– Demolarea garajelor și reamenajarea spațiului public sunt proiecte care merg foarte bine. Am reușit să scăpăm de aceste garaje, iar în locul lor se fac parcări mult mai generoase, pentru cel puțin un număr dublu de autoturisme, față de cât s-a demolat. Avem și un prim proiect de resistematizare completă, pe Tipografilor, care înseamnă o reamenajare completă a zonei, cu spații de parcare, loc de joacă, spațiu de relaxare, spațiu verde, iluminat public. Aceste proiecte punctuale sunt cele care schimbă complet viața locuitorilor, ale părinților, copiilor, bunicilor, tuturor celor care locuiesc în aceste zone. Vor urma și altele, sunt în diverse faze de avizare, proiectare, licitație. Am finalizat și parcări în zona Ștefan cel Mare, Gării, Mioriței, Slănicului, Martir Horia, curând Digu Bârnat. Cu un nou contract pentru demolări, urmează ca în următorii trei ani să eliberăm spațiul public de aceste construcții care erau folosite, în general, pentru alte scopuri.
-Anul trecut ați propus consilierilor locali o soluție mai puțin cunoscută, aceea de emitere a obligațiunilor municipale pentru a aduce mai mulți bani la buget. Ce înseamnă acest mecanism, mai exact?
-Prin emiterea acestor obligațiuni municipale, intenționez să rambursăm împrumuturile vechi. Întreg procesul este transparent, se va face pe Bursa de Valori București și se adresează tuturor celor care își doresc o investiție sigură. Procedura este transparentă și avizată de ASF, nu un credit negociat de un primar sau de un consiliul local cu o bancă.
Procedura este folosită pe scară largă în țările europene dar și în Statele Unite. Este practic o modalitate prin care comunitatea identifică soluții pentru a aduce bani pentru școli, spitale, infrastructură.
Emiterea de obligațiuni înseamnă că primăria va avea fonduri la dispoziție pentru investiții, în timp ce „investitorii”, adică acei cumpărători, vor putea cumpăra obligațiunile la o dobândă de aproximativ 3 ori mai mare decât le oferă banca la depozite. Dobânzile din astfel de operațiuni nu vor fi impozitate! Am propus încă de anul trecut această soluție colegilor mei consilieri, sper ca la a doua încercare, să fie de acord cu mine că este bine să avem o plasă de siguranță pentru anul viitor, dacă vom ajunge într-o situație de criză.
-Mai există modele de succes în țară, alte primării care să fi accesat această opțiune?
-Da, de exemplu, Primăria Municipiului București este deja la a șasea emisiune de obligațiuni municipale. Ei au început din 2015 să folosească acest sistem, iar 90 la sută dintre investitorii acestei ultime emisiuni de obligațiuni au fost chiar investitorii locali. Banii sunt utilizați pentru infrastructura de transport, rețeaua de termoficare. După anul 1989, în România au fost lansate un număr de peste 50 de emisiuni de obligațiuni municipale. Cu un număr de 5 emisiuni şi cu o valoare totală atrasă de 160.500.000 lei, municipiul Alba lulia se numără printre primii şi cei mai importanţi emitenţi de obligaţiuni municipale din România. Banii au fost atrași pentru proiecte din cele mai diverse, de la grădinițe, bazine olimpice, locuri de joacă. Iată, așadar, că sunt mai multe municipalități care se asigură că vor avea banii necesari pentru investițiile urgente. Eu îmi doresc ca și Bacăul să aibă o astfel de practică, dovedită că dă rezultate. Avem nevoie să dezvoltăm orașul, iar pentru asta este nevoie de bani.
– Pentru ce tip de investiții ați utiliza banii?
– Mi-aș dori ca din acești bani să finanțăm asfaltarea unor străzi, întrucât ni s-au refuzat fondurile prin programul „Anghel Saligny”, am putea finaliza construcția spitalului municipal, eliminat de la finanțare prin PNRR, am putea reface o parte dintre locurile de joacă. Urmează să vedem cât costă reabilitarea completă a Parcului Cancicov și a Parcului Gherăiești, sunt câteva milioane de euro, bani pe care nu îi avem în bugetul local. Și reconstrucția locurilor de joacă ar costa tot câteva milioane de euro.
Un alt proiect important, pentru care nu s-au identificat niciodată surse de finanțare este refacerea Pieței Centrale. Ar fi o investiție importantă pentru băcăuani, mai ales că acolo s-au făcut doar intervenții punctuale, acum mulți ani, dar nu în zona comercianților de bunuri de larg consum. Mi-ar plăcea să avem o piață modernă și condiții decente pentru micile afaceri de familie, pentru micii antreprenori din Bacău.
Din păcate am văzut politicieni din opoziție care spuneau că nu sunt de acord să luăm acești bani, că nu își doresc ca lucrurile să se întâmple. Lor și oricui le zic foarte clar. Investițiile pe care vrem să le facem, fie că discutăm de spital, de locuri de joacă, sunt ale comunității. Politica se face în campanii electorale, acum e timpul construcției. De aceea, sper ca toți consilierii să înțeleagă că aceste proiecte sunt benefice pentru noi toți. Pentru noi, pentru familiile noastre, pentru toți băcăuanii. Lucrurile se vor așeza natural pe drumul corect atunci când dragostea față de băcăuani va fi mai mare decât antipatia față de adversarii politici.
