Limba română, (de) la Moscova

Înainte de a intra în teren

Campionatul Mondial de Fotbal ţinut în capitala Federaţiei Ruse a fost un bun prilej pentru a etala virtuţile limbii române în a se asigura un comentariu expresiv, corect, obiectiv, adică total pentru noi, telespectatorii. În linii mari, totul s-a derulat normal, dar nu am putut fi indiferenţi la auzul câtorva abateri de la norma lingvistică, semnalate în vorbirea crainicilor sau a comentatorilor TV. Le-am grupat pe niveluri ale limbii.

Dinspre fonetică…

• „S-au marcat o sută *şeaizeci şi *noo de goluri”;
• „Mijlocaşul Croaţiei l-a încurcat *pă atacantul Danemarcei”;
• „E rândul croaţilor să *aibe probleme” şi „Ce oportunitate puteau să *aibe australienii!…”;
• „A şutat de pe la patruzeci de *metrii” şi „De teama suporterilor *neutrii, jucătorii s-au repliat”;
• „Ruşii sunt la *[pe-nal-tiul] cel mai periculos” şi „Zece minute până la *[pe-nal-tiuri].” (Corect: şaizeci; nouă; pe; să aibă; metri şi neutri; [pe-nal-ti-ul] şi [pe-nal-ti-uri].)

… spre vocabular…

• „Antrenează de *vreo 5-6 ani naţionala”; „O pasă sigură cu *piciorul stâng…”
• „*Graţie gafei coechipierului…” (Corect: de 5-6 ani; cu stângul; datorită; prepoziţia graţie, cu sensul de „farmec, bunăvoinţă, favoare”, este acceptat doar în contexte pozitive; altfel, se încalcă proprietatea termenilor.)

… şi de aici la gramatică

• „Din *punct de vedere al rezultatelor…”; • „*O să avem mult de comentat”; • „Asistăm la un balon înălţat precum *zmeii”; • „Spania – Portugalia s-a terminat *trei la trei” (Corect: din punctul de vedere al rezultatelor; Vom avea…, cu evitarea viitorului popular; balon înălţat precum zmeiele, cu pluralul neutrului şi nu al masculinului; s-a terminat cu 3 la 3, prin utilizarea prepoziţiei.)

Diverse

• Exemplele care urmează sunt neîncadrabile în categoriile clasice, întrucât ţin mai degrabă de moralitatea jocului de fotbal şi, în general, a oricărui joc. Este greu de admis valabilitatea unor enunţuri ca acestea: „În cazul de faţă, faultul este necesar”; „Nigerienii nu au decât să tragă de timp”; „Fundaşul aşteaptă să fie lovit”; „X a fost obligat să faulteze”.

• Un ascultător atent m-a întrebat dacă ştiu ce înseamnă mitan, cuvânt auzit de el într-o transmisie sportivă. I-am mărturisit ignoranţa (cel mult ştiam de numele de familie Mitan, purtat de scriitoarea şi publicista Laetitia Leonte înainte de căsătorie). Nu figurează în DEX, DEXI, NDULR, ci în MDA, ca ieşit din uz. Provine din francezul mi-temps şi înseamnă „repriză”.

• La rândul meu, am produs mirare multora când le-am comunicat că sunt pro Croaţia şi nu pro Franţa, pentru simplul motiv că acolo se află fraţii noştri cei mai îndepărtaţi: istroromânii. A trebuit să fac o incursiune în dialectologie şi să le amintesc ceea ce au învăţat în liceu: româna primitivă comună s-a divizat în dialectele dacoromân (devenit limba română), aromân/macedoromân, meglenoromân şi istroromân. Ultimul dintre ele are şi cel mai mic număr de vorbitori, situaţi în nord-vestul Croaţiei. În urmă cu câţiva ani, UNESCO a aşezat istroromâna pe lista celor zece limbi grav ameninţate cu dispariţia. Printre cercetătorii care s-au deplasat acolo şi au cules vocabular ori creaţii populare a fost şi Traian Cantemir, întemeietorul Filologiei băcăuane la limba şi literatura română. Teza sa de doctorat se intitulează „Istroromânii” (1936), iar culegerea de lexic, „Texte istroromâne” (1959). Mi-am propus să corelez numele fotbaliştilor din naţionala Croaţiei cu lista de antroponime alcătuită de lingvişti. Trebuie să găsesc un… înaintaş.