20 septembrie 2024
CulturăLimba ce-o vorbim şi-o scriem. Un altfel de paşaport

Limba ce-o vorbim şi-o scriem. Un altfel de paşaport

Limba română, privită ca limbă străină, nu e un motiv de linişte pentru cei ce se încumetă să o înveţe. Două instituţii – Universitatea din Bucureşti şi Institutul Limbii Român – şi-au dat mâna pentru a realiza o culegere de teste cu subtitlul „Paşaportul lingvistic european“, însoţită de un CD cu înregistrări audio menite a susţine şi autentifica valabilitatea mesajelor/observaţiilor.

Autoarele (Oana Chelaru-Murăruş, Camelia Uşurelu şi Andra Vasilescu – coordonator) sunt cadre didactice universitare (coordonatorul este şi cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române), antrenate în activităţi în domeniu, care le certifică autoritatea ştiinţifică: conducerea cursurilor de vară de limbă şi civilizaţie românească, participarea la grantul de cercetare „Predarea/învăţarea limbii române ca limbă străină. Dosare pedagogice“ ori sunt constructori de teste şi evaluatori în cadrul Consorţiului European pentru Certificarea Competenţelor Lingvistice (ECL). Andra Vasilescu este cunoscută şi ca autoare a lucrărilor „Cum se scrie un text“ şi „Întrebarea. Teorie şi practică“ ori drept coordonatoare a manualelor de română pentru gimnaziu.



Cartea este un posibil auxiliar de învăţare a limbii române, cu texte şi imagini tematizate pe specificul societăţii româneşti. Mai mult însă, ea este folosită ca instrument de (auto)evaluare, pe baza grilei din „Paşaportul lingvistic european“ şi dintr-o perspectivă marcat funcţională. Se operează cu clasicele niveluri de evaluare: începători, medii, avansaţi, dar cu câte două subdiviziuni care favorizează o măsurare mai precisă a competenţelor lingvistice: A1, A2; B1,B2; C1, C2. Structurarea sarcinilor de lucru cunoaşte tot trei trepte de solicitare: 1. înţelegerea textului (înţelegerea textului oral – ascultare şi înţelegere; înţelegerea textului scris – citire şi înţelegere; 2. interacţiunea verbală (participarea la dialog; producerea unui monolog) şi 3. redactare de text.

Reproducem o parte din Testul 1, pentru nivelul A:
I. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ORAL ŞI SCRIS. Punctaj acordat: 100p.; Punctaj realizat:…; 1. Ascultaţi fişierul audio A1, apoi răspundeţi la întrebări: a) De ce nu poate merge Adina la o cafea cu prietenele ei? (15 p.) s…t; 2. Priviţi hărţile următoare, apoi rezolvaţi cerinţele: a) Cu cine se învecinează România la nord? (3 p.) s…t;

II. INTERACŢIUNEA VERBALĂ s…t 1. Realizaţi un dialog de 8 replici, respectând cerinţele impuse de situaţia de comunicare: a) Sunteţi pe stradă. Întrebaţi un trecător cum ajungeţi la Piaţa Universităţii. Vă explică folosind următoarele cuvinte: prima, a doua, înainte, la dreapta, la stânga, 50 de metri, clădirea Universităţii (25 p.) s…t

III. REDACTARE DE TEXT s…t Completaţi formularul următor: Cerere pentru eliberarea (vizarea) carnetului de identitate pentru străini // Numele… // Prenumele… s…t (pp. 19-22). Pentru nivelurile B şi C, solicitările sunt bazate în general pe texte, în diverse stiluri funcţionale.
Lucrarea ne este utilă şi nouă (alte două sensuri ale cuvântului stau ascunse pe coperta I: „Editura 9/Nouă“), vorbitorilor nativi, pentru a întări caracterul practic al învăţării limbii române. Câteva erori de corectură (feedback, nu feed-back – p. 3; la nord, nu la Nord – p. 19; virgule în plus sau în minus, ca la p. 173, 278 ş.a.) nu impietează asupra valorii indubitabile a lucrării, care se bucură şi de o realizare tipografică la înălţime.



spot_img
spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri

spot_img