Până în 2030, compania Lidl se angajează să extindă cu 20% disponibilitatea alimentelor bazate pe plante, comparativ cu 2023, implementând politici care seamănă izbitor cu „alimentația științifică” din vremea lui Ceaușescu.
Un context istoric cu ecouri contemporane
Această decizie a Lidl amintește de politicile alimentare din perioada comunistă, când statul impunea cetățenilor un regim alimentar considerat „sănătos”, din considerente economice și ideologice. Diferența majoră este că, în prezent, o entitate privată preia inițiativa, invocând responsabilitatea față de mediu și sănătate. Astfel, dacă atunci deciziile erau dictate de stat, acum ele vin sub forma unor opțiuni marketate drept benefice pentru consumatori și planetă.
Obiectivele Lidl: De la proteine vegetale la cereale integrale
Conform planurilor Lidl, compania dorește să transforme sistemul alimentar global, identificând trei categorii cheie pentru intervenție:
- Surse de proteine: Lidl și-a propus ca, până în 2030, ponderea surselor de proteine vegetale să atingă 15% în raport cu cele animale. Aceste surse includ leguminoasele, nucile, semințele și alternativele vegane pentru carne, ouă și pește.
- Cereale integrale: Până în 2030, proporția de cereale integrale în produsele Lidl va crește cu 20%. Retailerul promite să ofere cel puțin o opțiune pe bază de cereale integrale pentru fiecare categorie relevantă de produse.
- Fructe și legume: Lidl continuă să promoveze consumul de fructe și legume proaspete, considerându-le pilonii unei alimentații conștiente.
Metodologia WWF și transparența deciziilor
Pentru a asigura transparența și a măsura progresul, Lidl utilizează metodologia WWF Planet-Based Diets Retailer. Începând cu 2025, retailerul va publica anual rapoarte care vor include distribuția proteinelor vegetale și animale din portofoliu, precum și progresele în direcția obiectivelor stabilite.
Mariella Meyer, reprezentantă WWF Elveția, consideră că alinierea Lidl la principiile Dietei Alimentare Pentru Sănătate Planetară reprezintă un pas crucial în reducerea pierderilor de biodiversitate cauzate de practicile agricole intensive.
O nouă paradigmă sau o veche poveste?
Decizia Lidl ridică întrebări despre direcția în care se îndreaptă societatea modernă: sunt aceste politici un rezultat al responsabilității asumate sau o formă subtilă de control asupra alegerilor consumatorilor?
Această tendință de promovare a alimentelor bazate pe plante se încadrează într-un peisaj global mai larg, care include inițiative controversate precum dezvoltarea proteinelor animale create în laborator. De exemplu, carnea cultivată în laborator, prezentată drept o soluție pentru reducerea emisiilor de carbon și a suferinței animale, a generat dezbateri aprinse cu privire la siguranța alimentelor, etica producției și impactul asupra economiilor locale. De asemenea, multe guverne și companii din industria alimentelor au încercat să promoveze regimuri alimentare predominant vegetale, declanșând reacții polarizate în rândul consumatorilor, între susținătorii schimbării și cei care percep aceste eforturi ca pe o ingerință în alegerile individuale. Transformarea sistemului alimentar global este, astfel, însoțită de un amestec de entuziasm și scepticism, reflectând complexitatea echilibrului între inovație, sustenabilitate și libertatea consumatorului.
