Incotro se indreapta invatamântul bacauan?
Situatie fara precedent in unele colegii bacauane, in special cele tehnice. Multe dintre ele au ramas cu zeci de locuri libere si au desfiintat clase, fata de planificarea de la inceput de an, pe fondul numarului scazut de elevi. La admiterea din vara, dupa cele trei etape de repartizare computerizata a absolventilor de gimnaziu, colegii precum „Letea”, „Henri Coanda”, „N.V. Karpen” sau „Dumitru Mangeron” nu au reusit sa completeze toate clasele. Lipsa de perspectiva, o economie a Bacaului precara sau chiar saracia sunt doar câteva cauze care au dus la aceasta realitate. O realitate din ce in ce mai ingrijoratoare.
Pe o analiza efectuata de Inspectoratul Scolar, in intreg sistemul de invatamânt din Bacau au mai ramas 1.021 locuri neocupate in colegiile si liceele din intreg judetul, pe clasele a IX-a. Dupa trei etape de repartizare a absolventilor de gimnaziu catre invatamântul liceal, mai multe unitati de invatamânt au ramas cu zeci de clase neocupate. Din acest motiv s-a ajuns la restrângeri de activitate didactica, la comasari de clase. In Bacau, sunt afectate de aceasta situatie in special colegiile tehnice – Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” (140 locuri), Colegiul „Henri Coanda” (61 locuri), Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” (134 locuri), Colegiul Tehnic „Letea” (55 locuri) sau Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” (134 locuri).
Cu 2.000 de elevi mai putin
Specializari precum Mecanica, Electric, Industrie alimentara, Electronica – automatizari si chiar Turism si alimentatie sunt printre cele care nu mai au cautare. Situatia este cu atât mai grea, mai ales ca de doi ani sistemul de invatamânt functioneaza prin finantarea per elev. Or, in lipsa multor elevi, aceste licee risca sa-si inchisa portile sau sa-si reduca de la an la an din activitatea didactica. Deja la „Anghel Saligny”si la „Henri Coanda” s-a renuntat la o catedra de Limba si literatura româna. Directorii colegiilor spera sa nu ajunga in situatia de a desfiinta si specializari, desi, tot ei o recunosc, in fiecare an, populatia scolara este in scadere continua. Iar statisticile o confirma: daca anul trecut in clasa a IX-a intrau in jur de 7.600 de elevi, acum abia daca au fost 5.500.
Pentru cine calificam elevi?
Conform unor prevederi mai vechi, in fiecare an de invatamânt, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau elaboreaza planul local de actiuni pentru invatamântul profesional si tehnic, care se coreleaza, cel putin pe hârtie, cu dezvoltarea economica a judetului, ocuparea fortei de munca, cerintele pietei muncii si demografia zonei. In functie de acest plan, elevii sunt astfel calificati in diferite meserii, insa la absolvire nu-si gasesc locul si pe piata locala a muncii. Sunt deja unitati scolare care au renuntat la calificarile mai putin cautate pe piata muncii (sudor, mecanic, fabricarea produselor din lemn si chiar confectioneri imbracaminte) in favoarea claselor din domeniile comert, economic si industrie alimentara, dar care si acestea incep sa nu mai aiba cautare. „Motivul este acela ca salariile oferite si conditiile de pe piata locala a muncii nu mai sunt atractive. Degeaba scoatem noi specialisti in domeniul Electric sau pe Electronica automatizari daca agentii economici nu ii si angajeaza”, a precizat directorul CTC „N.V. Karpen”, prof. Remus Cazacu. Mai mult, s-a observat in ultimii 3-4 ani ca unele colegii tehnice si-au propus initial clase din domeniul Constructii, instalatii si lucrari publice, sau Prelucrarea lemnului, de exemplu, dar nu au reusit sa-si realizeze planul de scolarizare, cum este cazul CT „A. Saligny”. Foarte bine sunt inserati pe piata muncii absolventii din specializarile comert (comerciant vânzator), alimentatie publica si turism (ospatar, chelner, bucatar) si industrie alimentara (bucatar, patiser). Dar atât. Tocmai de aceea unele colegii cu traditie din acest punct de vedere si-au propus noi calificari pe profile tehnice (tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician in instalatii electrice, tehnician operator tehnica de calcul si tehnician in transporturi) si resurse (tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician analize produse alimentare) care atrag spre invatamântul superior peste 75 la suta dintre absolventi.
In tarile europene e altfel
In toate tarile europene sunt servicii de consiliere a tinerilor (consilierul de cariera sau cel de orientare), prin care orice copil este testat riguros in privinta alegerii meseriei. Din momentul in care elevul porneste pe o anumita ruta profesionala nu mai are sanse de a merge pe ruta teoretica. Apoi, dupa absolvire, poate urma studii superioare, dar numai pe ruta pentru care a primit certificatul. In Franta, invatamântul agricol depinde numai de Ministerul Agriculturii care formeaza tinerii inca din scoli, ii angajeaza in domeniu si apoi ii specializeaza permanent. In tari precum Germania, Suedia, Anglia, chiar si Polonia, exista institutii si agentii specializate care prognozeaza schimbarile de pe piata muncii si in paralel pregatesc forta de munca in functie de aceste studii.
„Din pacate s-au epuizat toate etapele de repartizare a acestor absolventi si, implicit, de ocupare a acestor locuri in acest an scolar 2012-2013. Transferuri se mai pot efectua abia in vacanta intersemestriala din iarna.”
prof. Camelia Stamate, inspector scolar general adjunct
„Speram sa mai vina elevi pe parcursul anului. Explicatii inca nu avem pe ce s-a intâmplat in acest an. O sa ajungem sa desfiintam clase, sa desfiintam catedre. Speram sa nu fim nevoiti sa desfiintam si specializari.”
prof. Costel Catalin Gargaun
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
