Legenda geniului din Lipova

Valea Hogei – satul natal al "demiurgului" Vranceanu

„Badia” Ghita a fost un om ca oricare altul nascut in satul bacauan Valea Hogei. Asa il percep rudele aflate inca in viata. Pentru noi, insa, “Badia” este Marele Gheorghe Vranceanu. Academician, matematician, creatorul scolii de Geometrie diferentiala globala si inventatorul spatiilor neolonome, descoperire care a schimbat din temelii matematica aplicata. Gheorghe Vranceanu – una din legendele Bacaului.

Valea Hogei. Comuna Lipova. Judetul Bacau. Locul unde s-a nascut “Demiurgul spatiilor neolonome” (dupa cum frumos spune prof. Georgeta Simion Potânga), marele matematician al lumii – Gheorghe Vranceanu. Putini stiu asta. Multi habar nu au ca pe ulita in jos, “mai la vale de primarie”, dupa cum spun localnicii, la “colt cu scoala ce-i poarta numele” e casa in care s-a nascut cel care a dat o alta orientare Geometriei diferentiate. O casa mica, modesta, cu o curte interioara ingusta, inconjurata de o gradina de flori. Casa cu un farmec aparte. Poarta e din lemn si are un ivar vechi si ruginit. Acum acolo locuieste cumnata marelui matematician, tanti Rodica Vranceanu, ajunsa la venerabila vârsta de 81 de ani. “L-am cunoscut demult, când l-am luat pe sotul meu, adica pe fratele lui, in 1948”, ne intâmpina batrâna cu chip cald si senin. Stie ca am venit la ea pentru a afla de “badia Ghita”. Asa ii spune marelui Gheorghe Vranceanu: “Badia”. O are alaturi, sa o ajute la varuit casa, pe Ana, fata cea mare, nepoata matematicianului. E venita tocmai din capitala pe meleaguri natale si e plina de viata, la cei 58 de ani ai sai. “Asa cum era si «Nenea»”, despre care aflam imediat ca este tot academicianul Gheorghe Vranceanu, de data aceasta nu cumnatul, ci unchiul. “Era un om foarte bun, respectuos, nemaipomenit. A fost casatorit, are o fata, Ilinca – acum are 60 de ani, si un baiat, George, de 78 de ani. Amândoi sunt in Bucuresti”, ne spune.

In camera lui

“Au fost cinci de toti, ne mai zice tanti Rodica. El, Gheorghe, apoi Ion, Costica si inca doua fete, Valentina si Aneta. Badia Ghita a murit in 1979. Camera lui inca ii mai pastreaza prezenta”. Odaia e a doua, in partea stânga a casei, cu intrare din curtea interioara. Are dusumea de lemn, patul in care a dormit, biroul, o calimara de sticla. “Tot aici e si dulapul lui, tablourile cu el si o parte din familie. Venea cu drag aici, an de an. Noua, copiilor, ne dadea tot timpul bani, sa ne luam dulciuri. Mai aducea si struguri, cu boabe mari si dulci, de la Buftea, pe care ii savuram cu totii. Când ne vedea pe noi, cei mici, la masa, mâncând mamaliga cu mâna, se aseza si el si mânca la fel. Isi dorea sa-i cheme la Bucuresti, «sa-i ridice» si pe ceilalti colegi de clasa de-ai lui, ca toti erau genii”, ne-a mai povestit Ana, nepoata. Isi aminteste de o vara fierbinte, când in sat era iarmaroc, iar ea, cu fratii ei si verisorii, se dadeau intr-un iuj. “Am auzit de la vecini ca e Nenea printre noi. Am sarit repede din leagan si m-am dus sa-l caut. Stiam ca venise sa ne aduca bomboane si acadele”. Toata lumea din sat il stima. “Pentru ca era respectuos cu toti satenii, de la cel mai mic pâna la cel mare. Statea de vorba cu totii din drum. Nu era cum sunt oamenii de acum, care vin de la oras si nici nu mai saluta pe cei batrâni ca noi”, am mai auzit si vocea blânda a lui tanti Rodica Vranceanu. E trista acum, ma­cinata de durerea pierderii fiului ei, de numai 38 de ani. “Mi-a uscat sufletul, nu mai am nicio putere. L-a ucis o boala necurata”, spune printre lacrimi.

Au purtat cu mândrie numele de Vranceanu

Dupa o clipa de tacere, discutia porneste din nou catre “Nenea”. Ana recunoaste ca a purtat mereu cu mândrie numele de Vranceanu. “Peste tot unde munceam auzeam vorbindu-se despre mine ca fiind «nepoata lui Vranceanu». Dar nu am profitat de acest lucru. Ne-am vazut cu totii de treaba”, a continuat. Are doi copii, dar pe niciunul nu i-a indrumat sa se faca profesori. “Desi sunt copii foarte buni nu am vrut sa ia aceasta cale. Profesorii nu mai sunt respectati in ziua de azi si nici nu câstiga bine. Baiatul meu, desi este foarte bun la matematica, este student la Inginerie Energetica”, a explicat senin. Vorbeste cu drag de unchiul ei care “citea potentialul fiecarui copil. Le spunea de când erau mici ce o sa fie când vor fi mari – «tu vei fi doctor», «tu, inginer», «tu vei ajunge mare profesor». Si asa a fost”, a adaugat Ana Vranceanu.

Nu-si sarbatorea niciodata ziua

Inima lui Gheorghe Vranceanu a incetat sa mai bata in luna aprilie a anului 1979. Intr-o primavara cenusie, zgârcita in soare si lumina. Daca timpul ar mai fi zabovit, la 30 iunie, ar fi implinit 79 de ani. Nu-si sarbatorea niciodata ziua si nici nu voia sa i se organizeze vreo aniversare la Academie sau la Universitate. “I se parea o pierdere de timp. A fost in schimb sarbatorit prin lucrari“ – spune tot nepoata. Primea in schimb, cu drag, doar telefoanele, bucurându-se ca prietenii sau elevii sai nu l-au uitat. Si-n acea primavara, de Sf. Gheorghe, telefoanele au sunat. Dar nu a mai raspuns nimeni. Gheorghe Vranceanu nu era acasa, ci la Spitalul Sahia, intr-o criza puter­nica de ocluzie intestinala. S-a operat, desi ura spitalele. Insa inima lui nu a vrut sa mai reziste. A facut stop cardiac. Trupul sau se odihneste acum in cimitirul Bellu, iar sufletul, chemat de prea multe doruri, si-a gasit adapost intre sferele unei geometrii nedescoperite inca. Unele chiar din Valea Hogei. Din comuna Lipova, judetul Bacau. Dincolo de apele reci ale Bistritei si ale Siretului. In satul lui natal, unde legenda geniului e inca vie.
Roxana Neagu

Despre Gheorghe Vranceanu:

Gheorghe Vranceanu, personalitate proeminenta a stiintei românesti, creatorul scolii de Geometrie diferentiala globala si unul dintre marii matematicieni ai lumii, s-a nascut pe 30 iunie 1900 in satul Valea Hogei, comuna bacauana Lipova. Si-a facut studiile la Vaslui (liceul) si Iasi (studiile universitare), iar doctoratul l-a sustinut in Roma (1924), sub conducerea lui Tulio Levi-Civita, unde a obtinut calificativul "Con Lode". In 1926 a descoperit Spatiile neolonome, cea mai importanta dintre realizarile sale stiintifice. A fost conferentiar la Iasi, apoi profesor la Cernauti si Bucuresti. In 1955 a devenit membru titular al Academiei Române, unde a pus bazele Institutului de matematica. Universitatile din Bologna si Iasi i-au acordat titlul de "Doctor honoris causa". A fost presedintele Uniunii Matematicienilor de expresie latina si membru al Uniunii Internationale de Matematica. A conferentiat in marile universitati din Roma, Bologna, Geneva, Paris, Nice, Berlin, Praga, Varsovia, Budapesta, Moscova, Kiev, Beijing, Stockholm, Harvard, Princeton. S-a stins din viata pe 27 aprilie 1979.

In semn de pretuire pentru ce a fost, primarul comunei Lipova a ridicat alaturi de casa natala a lui Gheorghe Vranceanu o scoala, pentru clasele I-VIII si gradinita, care ii poarta numele. In interiorul cladirii, la parter, pe holul din strânga, intr-o sala de curs, s-a amenajat si "Muzeul Gheorghe Vranceanu", "ca omagiu adus omului si savantului matematician", dupa cum ne-a spus invatator Maria Irimia. Aici se gasesc o parte din lucrarile sale, unul din birourile la care a lucrat, o calimara care a apartinut academicianului, manuscrise, roba lui de student. Locul este vizitat de elevi si profesori, unii veniti chiar din St.Petesburg sau din Ungaria. Muzeul a fost fondat si deschis pe 20 septembrie 2007 de prof. Georgeta Simion Potânga.

"A vrut sa emigreze in Canada, dar tatal lui i-a spus aspru: «Daca te-ai nascut destept, fii destept pentru tara ta, nu pentru altii."
Ana, nepoata

"Descoperirile lui Vranceanu, facute la 26 de ani, si anume notiunea de varietate neolonoma, ne-a impus in plan international ca cercetatori de prima mâna, ca cei care am descoperit o notiune fundamentala in geometrie."
acad.prof. Radu Miron

"Sunt mândru ca ma numar printre profesorii Colegiului National «Gh. Vranceanu», care poarta numele unui mare matematician cu o contributie remarcabila la stiinta universala. El a creat o scoala puternica de Geometrie moderna, de aceea este socotit drept intemeietorul geometriei moderne românesti."
prof. Gabriel Andrei, director Colegiul National "Gh.Vranceanu" Bacau

"Gheorghe Vranceanu nu este doar matematicianul de anvergura mondiala, ci si omul de cultura autentic, interesat de spiritualitatea locala, ca parte a spiritualitatii nationale. Fara nicio exagerare, asa cum se vorbeste despre «spatiile neolonome» ale lui Gheorghe Vranceanu, tot astfel se pot recunoaste spatiile spirituale din zona Lipovei, dinspre Valea Hogei catre asezarile din jur."
conf.univ.dr. Ioan Danila, Universitatea "Vasile Alecsandri" Bacau