A apărut ediția cu nr. 619, pe luna martie, a Revistei „Ateneu”. O găsiţi deja în toate chioşcurile de difuzare a presei ale SC DEŞTEPTAREA. Formatul consacrat, hârtie de bună calitate şi tipărită în condiţii grafice deosebite, mai nou are şi patru pagini color, prestigioasa revistă de cultură, (re)apare neîntrerupt din 1964, după ce actul de naştere este semnat, în 1925, de George Bacovia şi Grigore Tabacaru, cu titlul ATENEUL CULTURAL, care a apărut, din motive financiare, doar până în 1928.
La conducerea revistei s-au succedat importanţi oameni de cultură, scriitori, critici literari, Radu Cârneci (iniţiator al seriei noi), George Bălăiţă, Constantin Călin, George Genoiu, Sergiu Adam şi, din 2002, Carmen Mihalache, cel mai longeviv şi fast mandat la conducerea revistei, perioadă în care publicaţia a cunoscut un spectaculos rebrand grafic (secretar general Ştefan Radu), dar mai ales editorial, cei mai mulţi semnatari ai articolelor cochetând cu tinereţea „matură”, Dan Perşa, Adrian Jicu, Violeta Savu, Marius Manta, echipă completată de Ioan Dănilă (redactor asociat), colaboratorii permanenţi Constantin Călin, Ion Fercu, Gheorghe Iorga, Elena Ciobanu, Vasile Spiridon, cât şi ocazionali, Rodica Lăzărescu, Cristian Livescu, Theodor Codreanu, Daniel-Ştefan Pocovnicu, Cornel Galben, Ionel Savitescu, Ozana Kalmuski, tot aici descoperind şi semnăturile, creaţiile unor somităţi ale culturii române, poeţi, romancieri, critici, academicieni, reprezentanţi ai unor prestigioase instituţii de cultură din România şi din lume. Este o revistă deschisă spre lume, lumea de ieri, de azi şi de mâine, adevăr, frumos şi ştiinţă. Este revista noastră, primită în dar de oameni-emblemă ai culturii locale, moştenirea noastră de inimă, suflet şi speranţă. Este cuvântul scris care zideşte, cu dragoste, talent, muncă şi dăruire, împreună cu alte surori, cultura noastră naţională. Poate nu-i întâmplător ales titlul acestei note lunare informative din ziarul băcăuanilor – Deşteptarea.
Din acest număr, câteva titluri: „Lauda Omului sau despre frumuseţea pierdută a lumii”, cronica recentului volum de proză „Ioşca” (Ed. Polirom, 2021), al tânărului scriitor Cristian Fulaş, semnată de Adrian Jicu, Gabriela Adameşteanu, laureata Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” (manifestare aflată la a cincea ediţie, care tinde spre recunoaştere naţională), „Apostol al românismului”, un eseu semnat de Ioan Dănilă – omagiu adus acadmicianului Nicolae Dabija, „Citizen Savin”, despre ultimele apariţii editoriale ale scriitorului Viorel Savin, care va marca cât de curând borna celor 80 de ani (Rodica Lăzărescu), „Mi-e dor de Umanitate”, un excelent interviu cu Eliza-Noemi Judeu, manager al Teatrului Municipal „Bacovia”, deAdrian Jicu, două inedite şi interesante cronici teatrale („Jurnal. Bacău”, un experiment reuşit, subsumat şi ideii de apel pentru recuperarea unei clădiri de patrimoniu şi „Joc de oglinzi”), ambele semnate de Carmen Mihalache. De fiecare dată nu pot să trec cu vederea şi să nu semnalez cititorilor formidabila rubrică de Istorie literară, a criticului Constantin Călin, cum tot despre istorie este vorba şi în „Trenul lui Lenin”, de Ionel Savitescu, încheind scurta prezentare a numărului din martie al „Ateneului”, cu ineditul eseu semnat de Marius Manta „Ion Fercu și alteritățile omului contemporan”, cât şi cel al scriitorului Gheorghe Iorga – „Poetul blestemat. Un topos al supravieţuirii şi legitimării în literatură”.
Ilustrația numărului: Letiția Oprișan, despre ale cărei ultime preocupări scrie Carmen Mihalache, în noua şi sper continuată rubrică „Autoare şi cărţile lor”.
Vă recomand şi lectura pe http://ateneu.info/wp-content/uploads/at2021_03net.pdf
