O declarație recentă a episcopului romano-catolic Böcskei László privind amplasarea unei statui a regelui Ladislau I în Cetatea Oradea a stârnit o dezbatere intensă în rândul comunității locale. Această inițiativă a provocat discuții aprinse cu privire la modul în care sunt reprezentate personalitățile istorice și cultura românească în spațiul public.
În declarația sa, episcopul Böcskei László a argumentat că amplasarea statuii regelui Ladislau I nu ar face altceva decât să reînvie o tradiție veche. În trecutul istoric al orașului, în perioada 1360-1365, a existat o statuie a regelui Ladislau în Cetatea Oradea. Acest gest a fost repetat în anul 1395, cu ocazia bicentenarului canonizării Sfântului Ladislau, când a fost amplasată o statuie ecvestră a regelui în locuri similare celor propuse pentru noua statuie.
Primarul Florin Birta a exprimat susținere pentru inițiativă, subliniind importanța marcării și aprecierii personalităților care au contribuit la istoria orașului. El a adăugat că aceste inițiative sunt binevenite și vor fi apreciate de întreaga comunitate din Oradea.
Cu toate acestea, există voci critice în comunitatea locală care consideră că amplasarea statuii regelui Ladislau I ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt reprezentate istoria și cultura românească în acest context. Unii observatori au făcut comparații cu alte situații în care personalități importante pentru identitatea românească au fost înlocuite sau umbrite în spațiul public, în favoarea altor figuri istorice.
Această dezbatere intensă reprezintă doar un exemplu al dilemelor cu privire la modul în care istoria și identitatea culturală sunt reflectate în spațiul public. În timp ce susținătorii inițiativei subliniază valoarea reamintirii tradițiilor istorice și culturale, criticii atrag atenția asupra pericolului unei „ștergeri a identității” și a unei posibile subestimări a rolului și contribuției românilor în istoria regiunii.
Mihai Tîrnoveanu, de la organizația „Calea Neamului”, a făcut o listă a monumentelor personalităților românești care au fost demolate sau „rearanjate” în Transilvania:
«A fost o „întâmplare” că la Sibiu în loc de Horea, Cloșca și Crișan, în centru este călăul lor, Brukenthal. A fost o „întâmplare” că la Turda, Avram Iancu încurca „arhitectura” fondurilor europene din centrul orașului. A fost tot o întâmplare că la Carei s-a proțapit tot în centru, statuia autorului imnului Ungariei în timp ce Monumetul Ostașului Român va fi îngrădit de plăci din beton? Tot o „întâmplare” a fost si că la Alba Iulia, acolo unde de 1 Decembrie defilează unii în uniformele Armatei Imperiale Habsburgice, s-a ridicat statuia lui Bethlem, fost principe al Transilvaniei. Tot „întâmplare” a fost că Emanuil Gojdu, tot la Oradea, a fost mutat din centru intr-un parc, iar Mihai Eminescu a stat intr-o cușcă de lemn vreo 4 ani… „Întâmplător”, la Cluj-Napoca, Lucian Blaga, Mihai Eminescu si Memorandiștii au fost lăsați fără soclu și fără nume. Desigur tot întâmplător, la Valea Uzului unii nu au loc de crucile eroilor armatei române… Dar cine a fost sceptic și a considerat toate astea doar niște „întâmplări”, se mai îndoiește acum că de fapt totul se înscrie într-o strategie de ștergere a identității, istoriei, memoriei naționale românești din Transilvania? Adică mai clar de atât, ce vreți: în locul lui Mihai Viteazu este Ladislau al Ungariei!»
