Cercetarea vocabularului limbii române pare o îndeletnicire la îndemâna oricui, ceea ce face ca studiile din acest domeniu să fie foarte numeroase. Unele dintre ele aparţin unor conaţionali bine intenţionaţi, dar cu experienţă şi pregătire de specialitate îndoielnice; or în ştiinţă nu se poate intra decât cu autoritatea câştigată prin informare solidă şi instrumentar adecvat.
Când vine vorba despre tema păstoritului, numele care se cere imediat citat este cel al lui Ion Popescu-Sireteanu (n. 13 sept. 1934), care a dedicat studierii limbii române, din 1980 până azi, douăzeci de lucrări, de care filologia românească ţine seama.
În afară de componenta ştiinţifică a personalităţii sale, sunt de semnalat activităţile din sfera editorială culturală, ca autor sau coordonator de antologii (11 la număr), ediţii (pentru 5 scriitori) şi monografii (tot 5 la număr). La acestea se adaugă lucrările de beletristică (versuri, proză, memorialistică; în total, 31 de titluri).
Cea mai recentă apariţie (2014, Iaşi, Ed. PRINTIS) este un studiu lingvistic – „Termeni pentru adăposturile păstoreşti din limba română“ – aflat la graniţa dintre lexicologie etnologică şi dialectologie. Este de fapt primul volum al lucrării „Termeni păstoreşti în limba română“ (îl aşteptăm şi pe al doilea) – teza sa de doctorat din 1976 -, organizat într-o manieră bipolară: primele 60 de pagini sunt alocate cuvântului casă şi familiei acestuia, iar următoarele (până la 213), termenilor desemnând adăposturi: sălaş, selişte, sat, cătun, Cotnari, colibă, comarnic ş.a. Lucrarea are toate datele unui instrument de lucru pentru cercetători: lista abrevierilor lexicale (p. 6), indice de cuvinte (pp. 214-236), bibliografia şi siglele uzuale (pp. 237-258).
„Concluzii”-le au nu mai mult de 12 rânduri, în trei alineate, dar spun totul despre originalitatea lucrării: „O mare parte dintre aceşti termeni nu sunt înregistraţi în dicţionarele academice (DLR, MDA). De asemenea, unele sensuri”, cu explicaţii: „Noi prezentăm numeroase informaţii şi contexte extrase din lucrări necuprinse în bibliografia Dicţionarului Academiei şi din anchete proprii sau din unele teze de licenţă pregătite sub îndrumarea noastră” (p. 213).
Procedând metodic, autorul clasifică adăposturile păstoreşti (după materialul de construcţii, „după zone, forme, orientare, scop, durată”), fixând patru destinaţii: pentru oameni, animale, produse şi, respectiv, unelte. Cei mai mulţi termeni sunt moşteniţi sau creaţi în limba română: adăpost, bordei, casă, cătun, colibă, stână, strungă, târlă, ţarc. Puţini dintre noi facem legătura dintre casă şi căsătorie. Ion Popescu-Sireteanu leagă vârstele cuvintelor şi ale derivatelor sale, săpând adânc în scrisul predecesorilor şi scoţând la suprafaţă verbul dispărut a căsa „a face o casă“.
De aici avem a se căsători „a-şi întemeia o casă“ (apud căsătoriu< casă + - tor(iu), cf. Tetraevangheliarul din 1574), după cum a călători provine de la cale. Urmează o impresionantă biografie a termenului şi a familiei sale, cu trimiteri şi interpretări care dau credibilitate totală demersului ştiinţific. Extrasele sunt din lucrări religioase foarte vechi, din atlasele lingvistice, din dicţionare şi studii, dar şi - după cum mărturiseşte autorul – din cercetările proprii. Astfel, despre cuvântul bordei avansează ideea că s-a format pe teren românesc, de la bord, cu sufixul diminutival -el: bordel „piatră mică, bolovan“, cu pluralul bordeli. După cum bojdeucă este în opoziţie cu palat, tot aşa borde(l)iul „adăpost din pietre“ i s-a opus lui casă „construcţie din lemn“. Interesantă este „povestea“ cuvântului cocioabă: de la coci/coce (etimologie necunoscută; probabil autohtonă – cf. Cocea Lupu, numele lui Vasile Lupu, român fârşerot – p. 102), cu sufixul feminin -oabă, în opoziţie cu -ob. Întreaga lucrare este nu o naraţiune ştiinţifică, ci o descriere extrem de laborioasă a unor „Cuvinte româneşti fundamentale“ (titlul cărţii sale din 1995/2007), care îl statorniceşte pe Ion Popescu-Sireteanu ca specialistul inegalabil în terminologia păstoritului din vocabularul autohton. Ioan Dănilă
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
