Județul Bacău, locul 12 pe țară, după nivelul arieratelor

Sumele neîncasate la bugetul de stat sunt de 2,6 ori mai mari decât veniturile județului. Acestea sunt rezultatul fraudei, a evaziunii, precum și a falimentului sau a insolvenței. În acest an, Fiscul va înteți acțiunile de control, mai ales pe tematica TVA.

Potrivit unei situații intermediare, la nivelul lunii octombrie a anului trecut, sumele neîncasate din TVA  de județul Bacău erau de 1.179.100.000.000 de lei, reprezentând peste 260% din venituri. Astfel, Bacăul se află în primele 12 din țară la acest nedorit capitol, după București și județe cu activități economice mult mai ridicate, cum ar fi Constanța, Iași, Brașov, Cluj sau Timiș. Colosala sumă a rezultat în urma fraudei, a evaziunii, precum și a falimentului sau a insolvenței, și, teoretic, ar fi trebuit încasată de stat. Or, taxa pe valoarea adăugată este considerată una dintre principalele surse de venit ale statului. Interesant că „tunurile” nu au fost date de marile firme, cum s-ar putea crede, ci mai curând de afacerile mici și mijlocii, dacă ar fi să judecăm după situația încasărilor la nivelul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), unde arieratele reprezintă „doar” 11% din venituri.

Inspecția fiscală, accelerată, în special, pe zona de TVA

Deficitul de încasare a TVA este o problemă mare a României, arieratele din taxa pe valoarea adăugată reprezentând aproape jumătate din valoarea arieratelor totale înregistrate la buget. Practic, anual,  pierdem peste 7 miliarde de euro prin neîncasarea TVA.  Interesant este că, în Legea Evaziunii, pregătită de parlamentari, neplata TVA ar urma să devină infracțiune, fiind pedepsită cu închisoarea între șapte și cincisprezece ani. De altfel, Ministerul Finanțelor a pregătit mai multe măsuri pentru a crește colectarea veniturilor la bugetul statului. Astfel, în 2023, inspecția fiscală va acționa în special pe zona de TVA. Vor urma mai multe controale ale Antifraudei Fiscale, în zone cu evaziune ridicată, în paralel cu o colaborare mai strânsă cu Autoritatea Vamală Română. Pe de altă parte, se vor face modificări substanțiale și la eșalonarea datoriilor către stat, în special în ceea ce privește eșalonarea simplificată, mecanism introdus în timpul pandemiei, pentru a sprijini firmele care primiseră amânare la plata taxelor să revină treptat, și nu brusc, la un ritm normal de achitare a obligațiilor către stat. Nu în ultimul rând, se dorește dublarea dobânzii pe care firmele o achită la eșalonarea simplificată. Și asta după ce, pe timpul pandemiei, a fost adoptată o dobândă de 0,01% pe zi, 3,64% pe an. Astfel, se va ajunge la o dobândă de 0,02% pe zi, adică 7,3% pe an.