Jigodia

Ma uit, citesc, aud, zilnic, intâmplari, fapte, cazuri de femei batute, maltratate, fizic sau psihic, jicnite, de niste monstri, ca oameni nu-i pot numi, in special soti, dar nici unii parinti nu se dau in laturi de a “educa” cu bâta, pumnii sau picioarele.

Inainte, cu multi ani in urma, când viata era asezata pe principii mult mai sanatoase, când rusinea era la ea acasa, asemenea cazuri erau izolate, iar daca totusi se intâmpla ca unul sa o ia pe cai gresite, intervenea comunitatea, rudele, cunoscutii, nasii, parintii si, de cele mai multe ori, batausul se da pe brazda.

Am crezut ca generalizarea invatamântului, dezvoltarea posibilitatilor de informare, puterea exemplului, a comunitatilor, au mai stopat asemenea barbarii. Nici vorba! La orase si la sate (!) mii de femei si copii au parte de asemenea tratamente. Pe strada, acasa, in locante mizerabile vezi cum bataia a devenit obisnuinta. Nimeni nu intervine, nimeni nu da un telefon, nu ia atitudine: nu ma bag, nu ma intereseaza, nu vreau sa am de a face cu politia. Indiferenta si lasitatea noastra lasa frâu liber unor asemenea jigodii sa se manifeste.

Cine le apara pe aceste amarâte, care se vad nevoite sa suporte ani si ani batai crunte, care le nenorocesc si le marcheaza pe viata? Politia se misca extrem de greu, asistentii sociali se ocupa de cu totul alte treburi prin primarii, vecinii nu se baga, ca monstrul pune mâna pe topor. Din când in când, câte un individ primeste o amenda, pe care nu o achita in veci, alteori, unele femei, putine la numar, au curajul sa paraseasca domiciliul si se refugiaza in adaposturile special amenajate, cu tot cu copii. De ce sa plece femeia din casa si nu huliganul, barbarul, betivul?

De ce nu-l scoate pe el din familie, sa-l izoleze, sa i se interzica accesul alaturi de sotie, de copii? De ce instantele tolereaza, amâna rezolvarea unor asemenea cazuri: mai veniti si mâine! Primarul nu are doar obligatia sa faca drumuri si poduri, el este responsabil si de sanatatea si siguranta cetatenilor, fie ca sunt copii sau femei. Fenomenul a laut proportii ingrijoratoare, iar noi vegetam. Cred cu tarie ca tot comunitatea poate face ordine, poate interveni, sanatos si de durata, altfel dezertarea temporara din iad nu rezolva mare lucru, o stiu psihologii, politia, judecatorul, primarul etc.