Ati fost vreodata prin Cluj? Sau in Sibiu, in Brasov ori Alba Iulia? Cred ca da, multi dintre voi. Sunt sigur ca v-a placut ce-ati vazut pe-acolo, mai ales daca iubiti istoria, daca va incânta sa admirati vestigiile lasate de stramosii nostri, sa ascultati povestile adevarate despre oamenii de altadata de prin acele locuri. Ei bine, cladirile acelea nu doar ca fac buna vedere ochiului, dar sunt inca in picioare tocmai multumita grijii edililor.
Si a proprietarilor, bineinteles, care, mai intâi de toate, s-au falit ca le detin. Si tot români se cheama ca sunt. La noi, prin târg, nu e prea e asa. Fiecare face cam ce vrea. Mai ales când e vorba de cladiri. Sau de terenuri. Evident, cu largul concurs al autoritatilor de tot felul, care mai mult mimeaza ca se supara daca incalci legea. Peste tot au aparut case, vile si alte constructii, fara a se tine seama de reguli. Pâna la urma, nu trebuie sa fii arhitect sau expert in asa ceva ca sa-ti dai seama ca toate s-au facut alandala. Istoria Bacaului e…sub pamânt. Sau nici acolo. In cel mai fericit caz, prin fototeca maestrului Mihai Ceuca (Respect!!!).
Priviti in jur si veti vedea cum Casa „Alecsandri” mai mult nu e decât e (e multumita neobositului profesor Ioan Danila), fatada Teatrului „Bacovia” se tot renoveaza de 15 ani si mai mult, casa dramaturgului Ion Luca aproape ca nu mai seamana cu originalul din anii ’20 (si nici n-ar putea fi vizitata vreodata, fiind pe domeniu privat!!!). E zdrente si superba casa a inginerului Anania, veche de la inceputul secolului trecut, de aici dictând maresalul Ion Antonescu ordinele catre armata româna, in prima conflagratie mondiala.
Ca sa nu mai spun de casele evreiesti absolut admirabile care au disparut sub buldozerele constructorilor de…vile, sedii de firme si mall-uri. Or de fabricile, unele vechi de peste un secol, (adevarate piese de muzeu care, in alte tari, sunt protejate de legile „patrimoniului”) care s-au topit, pur si simplu. Nu departe, peste granita, alte popoare si le-au conservat, dându-le chiar utilitate, lucru din care se scot milioane de euro, anual. La ei, nici sa le varuiesti nu ai voie, daramite sa le darâmi sau sa scoti macar o caramida din zid ca sa pui alta in loc. Acolo, si fatada apartamentului nu ai voie sa o colorezi dupa bunul plac, ai nevoie de aprobare, de la autoritati si de la…vecini. Altfel, mergi la beci in secunda urmatoare. Basca, mai ramâi si fara mostenirea de sute de ani. La ei, nu la noi. Din pacate.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
