L-am lăsat deoparte pe Bukowski; bătrânul Hank merita și el o pauză. El a rămas cu sticla și cu Macintoshul său, iar eu am pornit televizorul. Am dat întâmplător peste o duduie de la Realitatea TV, care vorbea despre lăcuste și fum și oameni doritori de moarte. Cita din Biblie, dar emisiunea nu era una religioasă, după cum nici duduia nu era o moderatoare oarecare, ci chiar fiica patronului de la Realitatea TV. După lăcuste și fum, cucoana a început să-i tragă cu corupția, cu hoțiile și cu cei ce-au pus șaua pe „această țară minunată”, de-am crezut că lumea a luat-o complet razna și că fătuca vorbește fix de taică-su, Maricel Păcuraru, fostul condamnat la închisoare, ăl de tuna:
„Cine nu e infractor în ziua de azi înseamnă că e prost”. Dar nu, răii sunt în altă parte! Aici, în platou, e tabăra băieților deștepți și buni. Buni precum tipul ăsta cu chelie- cum, Gușă? nu era mai bătrân?- care este pus să privească țintă la cameră și să spună dacă el crede că România se mai poate face bine. Nu, nu se mai poate face bine, prea multă corupție și injustiție și da, tinerelul Gușă e fiul lui Cozmin Gușă. Îți dai seama nu doar după nume, zâmbet și chelie, ci și din retorică. Gușă junior îl desființează apoi pe Ion Țiriac- nu că n-ar merita-o- spunând, printre altele, că „e cel mai vechi securist în viață”.
Când e despre alții și despre colaboratori, Securitatea devine, brusc, câh. Nu la fel stau lucrurile când e pomenit fostul șef al Securității, Iulian Vlad, în amintirea căruia Cozmin Gușă își scoate pălăria, lăudându-se că i-a fost „prieten”. Iar Vlad lui, mentor. Și ca să nu existe dubii, intră în direct, prin telefon, însuși fostul prieten și discipol al generalului Vlad. Cozmin Gușă, omul care a stat la stânga lui Adrian Năstase și la dreapta lui Traian Băsescu scoate, la rândul său, iataganul și începe să taie capul la corupții care, vreme de peste 30 de ani (adică în perioada când el, Cozmin Gușă se afla pe Marte), au vândut țara pe bucăți. Gușă știe multe, dar le spune pe un sfert: doi-și-un-sfert.
Se aude și un glas ca o pânză de bomfaier: e a lui Bobby Păunescu, alt junior de seamă aflat în platou. Ăsta zumzăie ceva despre tac-su, ăl cu devalizarea Bancorex, maestrul ingineriilor financiare. Nu mai cad în plasă și-mi dau seama că nici bătrânul GC Păunescu- care, culmea, apare și el pe sticlă ceva mai târziu, bâțâindu-se într-un break-dance parkinsonian- nu poate face parte din tabăra ălor răi.
După cum ziceam, aici sunt doar cei care au făcut bine țării. Și care vor să-i facă în continuare. Eventual, cu de-a sila. Că doar nu de pomană a apărut anunțul cu „mega-proiectul pentru reconstrucția României pe care au început să-l clădească cele două familii, Păcuraru și Păunescu”. Iar în proiect, alături de familia P2, se mai află Elena Udrea, Miron Mitrea, Gușă, Gabriel Oprea, toți „binefăcători” unu și unu. Senzația de irealitate e tot mai stăpână la Realitatea. Și nu doar acolo.
Un buton și un post mai departe se află Antena 1, televiziunea altui mare beneficiar al sistemului de dinainte și după 1989, Dan Voiculescu. Pe Antenă, armata lui Voiculescu dezbate războiul din Ucraina, așa că e timpul să mă întorc la Bukowski. Moș Hank găsește și de data aceasta finalul potrivit: „Mai era o bere în frigider. Am deschis-o și am băut-o. Pe urmă m-am dezbărcat, m-am dus la baie, m-am pișat, m-am spălat pe dinți, am stins lumina, m-am îndreptat spre pat, m-am băgat în pat și am adormit”.
