Ionel Popa, primarul comunei Mărgineni: „Toţi din primărie suntem în serviciul şi la dispoziţia cetăţenilor”

– Domnule primar, la sfârşitul verii 2015, Primăria Mărgineni a fost zguduită de un eveniment cu totul neaşteptat. Edilul de la vremea respectivă a fost reţinut pentru anumite fapte de corupţie pe care le-ar fi săvârşit în timpul mandatului său. Dumneavoastră eraţi pe atunci viceprimar şi a trebuit să preluaţi şi atribuţiile primarului. Ulterior, în iunie 2016, ați fost ales de cetățeni pe această funcție, din partea PSD. V-a fost greu?

– A fost un moment foarte dificil. În primărie era o atmosferă tensionată. Dar, treptat, lucrurile au revenit la normal. Angajaţii primăriei colaborează între ei pentru a rezolva problemele, iar între mine şi consilieri există o comunicare bună, în sensul că ei îmi spun ce probleme sunt şi ce nevoi au cetăţenii din zona pe care o reprezintă în Consiliul Local. Oricum, imediat ce am preluat şi funcţia de primar prioritatea mea numărul unu a fost continuarea proiectelor demarate şi finalizarea lor.

– Şi care sunt aceste proiecte?

– În ultimii ani s-a început un amplu proces de dezvoltare edilitară a comunei Mărgineni, prin asfaltarea drumurilor şi extinderea sistemelor de utilităţi publice, respectiv a reţelelor de gaz metan, de apă şi canalizare. Au fost foarte multe lucrări în acest sens. Unele sunt realizate deja, altele sunt în curs de finalizare. S-a terminat lucrarea de canalizare în satele Baraţi şi Mărgineni. S-a făcut asfaltare în satele Baraţi, Mărgineni, Podiş, Luncani şi Trebeş. Apoi, peste râul Trebeş, în zona unde se produceau frecvent inundaţii, a fost făcut un pod foarte bun. Acolo s-a realizat şi asfaltarea. S-a lărgit albia râului, astfel că nu mai există riscul de inundaţii. În ceea ce priveşte înfiinţarea unor unităţi destinate copiilor, avem un centru social la Luncani, tip „after school”. Anul trecut am semnat un contract de parteneriat cu Asociaţia IANA pentru acest centru, astfel că efectivul de copii care beneficiază de serviciile oferite acolo s-a mărit de la 25 la 65. Sunt copii din familii defavorizate. Ei beneficiază aici de o masă caldă, de activităţi extracurriculare, de lecţii făcute împreună cu dascălii, precum şi de asistenţă medicală şi psihologică. Cu şcolile stăm foarte bine. Sunt modernizate toate. Au canalizare şi apă curentă iar grupurile sanitare corespund normelor de sănătate publică, chiar dacă unele sunt în curte. Şi acestea au apă curentă şi sunt prevăzute cu fosă septică. Cât despre transportul elevilor care locuiesc la distanţă mare faţă de şcoală, pentru aceştia avem două microbuze şi un autobuz care asigură deplasarea lor gratuită la cursuri şi, apoi, acasă. Nu în ultimul rând, trebuie să spun că la noi în comună a fost introdus un proiect-pilot de iluminat stradal prin utilizarea energiei solare, care este unic în judeţul Bacău şi în România.

– Este adevărat, dar după ce a fost pus în funcţiune au apărut foarte multe probleme. Chiar şi vara, în zilele însorite, becurile de pe stâlpii din mai multe zone nu se aprind. Ce a făcut conducerea primăriei pentru ca această situaţie să fie remediată?

– Într-adevăr, în timp, s-au constatat dificultăţi în buna funcţionare a iluminatului public cu energie solară, însă, având în vedere faptul că este singurul proiect din România de o asemenea anvergură, sunt 1.606 stâlpi amplasaţi pe o lungime de 80 km de drumuri, încercăm să remediem în timp util aceste disfuncţionalităţi. S-a făcut recepţia lucrării şi atunci nu au fost probleme. Dar, după o perioadă de 6 sau 7 luni, a început să intre apă în cutiile unde sunt acumulatorii. Lucrarea este încă în perioada de garanţie. Constructorul a remediat situaţia la un număr de 500 de stâlpi de pe strada principală, respectiv Calea Moineşti. A înlocuit acumulatorii, i-a izolat şi acum dau randament. Însă trebuie să fie şi condiţiile meteorologice favorabile, pentru că dacă este înnorat, acumulatorii nu se încarcă. Pentru restul zonelor unde mai sunt probleme, am chemat constructorul la o discuţie şi el s-a angajat că imediat ce vremea se încălzeşte, va începe remedierea situaţiei, evident, pe cheltuiala lui.

– În afară de această prioritate, ce proiecte aveţi în derulare şi în perspectivă?

– Proiecte, planuri şi dorinţe sunt multe. Mă străduiesc, alături de echipa cu care am plecat la drum, să realizez cât mai mult din ceea ce mi-am propus. În acest moment, este aproape de finalizare asfaltarea a 8 km de drum comunal prin PNDL, în satele Mărgineni şi Baraţi. Totodată, avem în vedere executarea şanţurilor şi a canalizării pe Calea Moineşti. La sfârşitul acestei luni trebuie terminată canalizarea pe această stradă principală, respectiv de la fostul combinat de prelucrare a lemnului până la intrarea în Trebeş. Se lucrează acum intens pentru a termina şi acest proiect. Pe străzile laterale s-a făcut anul trecut balastarea, dar va trebui refăcută, până vom reuşi asfaltarea şi a acestor artere. Pentru viitorul apropiat, am semnat două contracte la începutul lunii ianuarie, care au ca obiect înfiinţarea a două grădiniţe cu program prelungit, una la Chetrosu-Luncani şi cealaltă, la Baraţi. Proiectul, a cărui valoare este de peste 3,8 milioane lei, va fi realizat din fonduri europene, dar şi cu bani din bugetul primăriei. Noi vom contribui cu 285.500 lei. Cele două grădiniţe vor fi frecventate de copii ai căror părinţi lucrează în oraş şi care acum sunt nevoiţi să-i ducă la o unitate de acolo. În acelaşi timp, preconizăm ca într-un timp relativ scurt să realizăm asfaltarea şi a străzilor din Blăgoaia-Luncani şi Chicerea, precum şi a drumului care duce spre Centrul de Sănătate Podiş şi a celui spre Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Valea Budului. Toate acestea sunt deja prinse în bugetul local din 2017. Mai avem în vedere asfaltarea drumului care duce la Biserica Ortodoxă de la Trebeş.

– Cu siguranţă, aceste proiecte se regăsesc şi printre doleanţele localnicilor din zonele respective. Ce alte solicitări vin din partea locuitorilor comunei?

– Fireşte că dorinţa oricărui locuitor de la sat este să aibă condiţiile celui de la oraş, adică să existe drum asfaltat, iluminat public, canalizare şi apă curentă. Or, aceasta din urmă nu ajunge, pe timpul verii, la toate familiile din Pădureni, Valea Budului şi chiar din Fântânele, de unde pleacă apa spre consumatori. Noi sperăm ca în 2017 să rezolvăm şi această problemă, prin extinderea reţelei de apă, pentru a mări presiunea. Împreună cu viceprimarul Ioan Gheorgheş şi cu toată echipa din primărie suntem în serviciul şi la dispoziţia concetăţenilor noştri. Ne străduim să răspundem prompt la nevoile şi solicitările lor, un exemplu elocvent în acest sens fiind şi faptul că după căderile mari de zăpadă am făcut două echipe care au ajutat la deszăpezirea persoanelor vârstnice şi singure.

– Vă mai rămâne timp şi pentru dumneavoastră?

– Drept să vă spun, nu prea am timp liber. În puţinul pe care îl am mă ocup de treburile gospodăreşti, de agricultură. Eu şi viceprimarul suntem prezenţi la primărie înainte de ora 7.00 şi plecăm acasă după 16.00 sau 17.00. Nu ne permitem să mergem nicăieri în concediu, pentru că localitatea este mare şi apar permanent probleme care impun prezenţa noastră în comună. Îi ajut atâta cât pot pe cei care vin să ni se plângă. Plecând de jos, ştiu ce înseamnă să primeşti un sprijin când eşti la ananghie.

– Apropo, care este parcursul dumneavoastră profesional?

– Eu am început să muncesc de la 16 ani, pe şantier. Am împlinit 16 ani duminica iar a doua zi, luni, am mers la muncă. A trebuit să mă angajez de foarte tânăr, pentru că părinţii mei aveau o pensie de numai 90 lei, de la CAP. Apoi, timp de 30 de ani am lucrat la Compania de Apă, după care am venit la Primăria Mărgineni, unde am fost câţiva ani viceprimar.

– Aveţi satisfacţii după atâţia ani de muncă?

– Bucuria mea cea mai mare este că în urmă cu opt luni am devenit şi bunic. S-a întâmplat exact a doua zi după alegerea mea ca primar. Am o nepoţică, Sofia-Maria, de la fiica mea, Ramona-Elena. Ea lucrează de multă vreme, împreună cu soţul ei, în Italia, la o pensiune agroturistică. Tot în Italia munceşte şi băiatul, care a terminat Facultatea de Drept, dar s-a reprofilat. A ales să lucreze ca şofer pe TIR, pentru că este mult mai bine plătit. Munceşte mult, dar are şi satisfacţii. Eu pot să spun că sunt foarte mulţumit, deoarece amândoi şi-au făcut casa lângă mine, la Podiş. Este cea mai mare satisfacţie a mea, prin ei sunt împlinit!

– În finalul dialogului nostru, spuneţi-ne ce aşteptări aveţi şi de la locuitorii comunei şi ce mesaj le transmiteţi?

– Eu le transmit toate gândurile mele bune şi le mulţumesc că-mi sunt alături. Şi să aibă încredere în forţele noastre.

Comuna Mărgineni are aproximativ 8.000 locuitori, împărţiţi în opt sate. Această localitate, situată în imediata vecinătate a municipiului Bacău, are o importanţă economică, dar şi istorică. Aici, în aşezarea arheologică „Cetăţuia” din satul Trebeş s-a descoperit primul chip, din lut, al unui băcăuan. Tot în Mărgineni, respectiv în satul Luncani, se află Biserica „Sf. Vovidenia”, construită în 1777, în întregime din lemn, fără să fie folosit nici măcar un cui de metal. Ca atracţii turistice mai menţionăm Lacul Sărat de la Luncani, Tabăra de copii de la Valea Budului şi Pădurea „Arsura”, rezervaţie forestieră care se întinde pe o suprafaţă de 35,50 ha.