– Locuitorii v-au încredințat, în iunie 2016, pentru a IV-a oară gospodărirea comunei. Ce s-a mai întâmplat de atunci?
– Păi ce să se întâmple? Mai întâi a fost ales noul Consiliu Local. PNL, partidul al cărui membru sunt, nu are majoritate, dar nu sunt probleme. PSD are 4 consilieri, PNL, tot 4, iar ALDE, 3, dar când propunem inițiative bune pentru comună, nimeni nu se opune. Acum așteptăm bugetul.
– Ați reușit să faceți ceva în lunile care au trecut?
– Nu prea! Sincer, nu am reușit să facem mare lucru căci mandatul 2012-2016 a fost un mandat greu și nu am avut fonduri ca să realizăm investiții, abia am menținut comuna pe linia de plutire. Am făcut un proiect pentru un foraj deoarece avem alimentare cu apă în centrul comunei și se colmatase puțul existent, iar pe PNDL am depus o cerere de finanțare pentru apă și canalizare în satele Obârșia și Iz. Berheciului. Am mai avut un proiect pentru alimentare cu apă la Obârșia, dar nu a fost acceptat și am unit cele două proiecte. Am înțeles că din 2017 vor fi prioritare rețelele de apă-canal, nu asfaltarea drumurilor, ca până acum.
– Sunteți în funcție de mulți ani și oamenii vă știu bine. Vă bat la ușă ca să vă ceară ajutorul?
– Bineînțeles, cum să nu vină? Cel mai des vin cu probleme de fond funciar. Câțiva ani au fost întrerupte retrocedările din cauză că s-a făcut inventarierea terenurilor. Oamenii au așteptări, acum, dar se lucrează extraordinar de greu, mai ales pe fondul forestier. Dosarele se duc la ITRSC Suceava, acolo sunt respinse pe motive minore, iar oamenii vin la primărie, nu se duc la Suceava. Grav e că nu avem specialist. Inginerul care se ocupa de acest domeniu a ieșit la pensie și trebuie să angajăm pe cineva, dar la salariul acesta nu vine nimeni. O altă mare supărare a oamenilor a fost că nu au avut voie să taie lemne ca să se încălzească, deși au pădure. Vreau să discut cu parlamentarii să inițieze o modificare a legii. Silvicultorii nu le marchează copacii din cauză că nu au contract de pază, dar cetățenii nu pot încheia contract din cauză că nu au făcut succesiunea. Peste 90 la sută sunt moștenitori, iar rudele sunt plecate în străinătate sau au decedat și e aproape imposibil să faci succesiunea. Mai practic ar fi ca persoana care plătește impozitul să poată încheia contract de pază. Pe vremuri, Silvicul avea parchet în zonă, acum nu mai are! Se duce omul în pădurea lui, apar jandarmii și îl amendează cu 10.000 de lei, îi confiscă și lemnele, și căruța. Ce spuneți despre asta? Nu-l nenorocesc? Legea e dată pentru cei care defrișează ilegal, dar suferă micii proprietari. Nici nu pot tăia, nici n-au de unde să cumpere lemne! Așa nu se mai poate, va ieși lumea în stradă. Eu nu încurajez asta, dar se va întâmpla!
– Spuneați că așteptați bugetul. Asta înseamnă că nu faceți nimic până atunci?
– Cum să nu? Avem acel proiect depus pe PNDL, avem în derulare baza sportivă care e situată lângă târgul comunal și e finalizată 90 la sută, așteptăm să vină căldura și o terminăm, și mai avem un grup sanitar la școală, pentru care vom face demersuri ca să fie terminat.
– E adevărat că există, așa cum susțin unii politicieni, un blocaj în administrație?
– Adevărul e că există o incertitudine, o teamă. Ceea ce a zis președintele PSD ar fi un lucru grozav: omul să știe, punctual, pot să fac asta sau nu pot să fac. De multe ori semnezi ca primarul și poți să greșești. Cam toți se tem, la ora asta, să semneze. Multe legi nu sunt clare. De exemplu, legiuitorul trebuia să vină cu norme clare în privința pășunilor. Noi nu avem asociații pe raza comunei și ar trebui să facem contract cu toți crescătorii de animale. Avem 200 ha de pășune, dar sunt foarte multe animale și nu știm cum să-i departajăm pe crescători. Dacă am face contract cu toți nu ar ajunge pășunea. Probabil vom organiza o licitație, dar legea nu e clară.
– Mărțișor vine, de obicei, cu daruri. La dumneavoastră cum a venit? Ați fost la consultările privind bugetul?
– Am fost, dar ce putem, noi, să cerem? Comuna noastră e cea mai mică și am fi mulțumiți cu 300.000 de lei. Formula actuală nu ne avantajează. În urmă cu doi-trei ani primeam bani prin Ministerul Finanțelor, iar asta favoriza comunele mici. Consiliul Județean dă bani pentru investiții. Avem nevoie de un miliard și ceva de lei vechi pentru puțul pe care vrem să-l forăm și pentru care avem proiectul aprobat. Am avut banii dar i-am dat înapoi pentru că nu am reușit să terminăm documentația. Știți cât de stufos e dosarul? Trebuie să terminăm grupul sanitar al școlii și baza sportivă. Aș fi mulțumit dacă le-am finaliza anul acesta și dacă am primi un microbuz școlar. E absolut necesar, e vorba despre siguranța copiilor! Acesta e din 2006 și mereu îl reparăm. O altă mare îngrijorare e provocată de starea drumurilor. E dezastru, se topește zăpada și cară pământul de pe arătură pe carosabil și distruge drumurile.
– Înțeleg că nu vă faceți probleme legat de faptul că PNL nu se află la putere.
– Nu, sincer să fiu, eu nu am simțit mari diferențe la finanțare.
– Totuși, spuneați că mandatul 2012-2016 a fost unul greu.
– Da, e adevărat, a fost un mandat greu din cauză că nu am primit fonduri. La fel de adevărat e că oamenii au așteptări mult mai mari. Spre deosebire de acum opt ani, dacă nu merge iluminatul o seară e jale. Eu zic că locuitorii sunt mulțumiți, de vreme ce m-au reales. M-am străduit ca oamenii să aibă drumuri accesibile, iluminat public, am sprijinit bisericile, școlile sunt puse la punct, avem cămin cultural și dispensar nou.
– Primăria arată cum arată…
– Știu, primăria arată cel mai urât, dar va intra în reabilitare.
– Nu construiți un sediu nou?
– Nu, îl reparăm pe acesta și îl văruim. Eu nu cred că trebuie să îngropăm banii în sedii somptuoase când sunt atâtea de făcut! Oamenii își doresc utilități, nu primărie. Ce aș vrea neapărat e să asfaltez toate drumurile, din toate satele. Am avut un proiect pe vremea doamnei Udrea. Am făcut și un compromis politic și, împreună cu alți 16 primari, m-am dus la București cu documentația, dar a căzut Guvernul Boc și Bacăul nu a mai prins finanțare. Era cât pe ce! Pe Măsura 322 nu putem accesa fonduri din cauza criteriilor. Ghidul cere să ai conexiune cu un drum național sau european, obiective turistice și populație mare. Comunele mici, din zone defavorizate, nu prind finanțare! Mă gândesc să fac proiecte mici, pe AFIR sau din bugetul propriu, cu 2-3 kilometri pe an. Trebuie să fim optimiști și să ne rugăm lui Dumnezeu pentru că numai El ne ajută necondiționat.
IZVORU BERHECIULUI
Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni, Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Oncești, Vultureni și Dealu Morii. Conform ultimului recensământ, în comună sunt 1.537 locuitori. Singurul obiectiv din Izvoru Berheciului inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic aflat la 500 m sud-est de satul de reședință, sit ce conține urmele unor așezări din perioada Halstatt, Epoca Bronzului târziu (cultura Noua) și Epoca Bronzului (cultura Monteoru).
