Pretioasa gradina botanica de la Prajesti, aparuta prin grija si munca asidua a regretatului profesor biolog Paul Taralunga, a reintinerit odata cu investitiile facute la acest obiectiv de Grupul de Actiune Locala (GAL) Colinele Tutovei si primaria din localitate. In total, prin Masura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale” din PNDR 2007-2013, s-au alocat 49.997 de euro nerambursabili, la care s-au adaugat cheltuieli neeligibile, suportate de catre Comuna Prajesti, in valoare de 11.874 euro. In total, au fost investiti in acest proiect aproape 62.000 euro, bani care au fost cheltuiti pentru revitalizarea speciilor de plante existente si amenajarea spatiilor gradinii botanice „Paul Taralunga”, totul fiind facut in scopul introducerii obiectivului in circuitul turistic.
Astfel, au fost realizate retele subterane de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, instalatie de irigat subterana prevazuta cu aspersoare, pavarea cu pavele înierbate a aleilor, amplasarea de stâlpi de iluminat, banci, cosuri de gunoi, precum si dotarea gradinii cu trei cabanute -magazii din lemn pentru depozitarea uneltelor de lucru.
„S-au facut modernizari ample la acest obiectiv unic in Europa, prin amlpasarea sa in mediul rural. Bunaoara, a fost introdusa irigarea subterana cu 58 aspersoare, care functioneaza in patru zone ale gradinii, si au fost amplasate 50 de banci rustice din lemn. In plus, iluminatul se face acum cu lampi fotovoltaice, fiind instalat, totodata, si un grup sanitar echipat cu dusuri si toalete ecologice”, a subliniat Iulian Burca, primarul comunei Prajesti.
Comuna Prajesti a devenit celebra, desigur, si prin mostenirea lasata de biologul Paul Taralunga. Obiectivul de la Prajesti este format din gradina botanica având peste 8.000 de specii de plante si muzeul care gazduieste alte mii de obiecte (de la scoici, roci culese din depunerile calcaroase din pesteri, flori de mina – cuart, pirita, geoda, pâna la cranii de capre, masele de mamuti disparuti in urma cu peste 12.000 de ani, coarne de cerb si chiar coarnele unui animal preistoric, necunoscut inca). Pe aici, au trecut, de-a lungul timpului, mii de vizitatori, inclusiv cercetatori din indepartata Asia.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
