Inspectoratul Școlar Județean Bacău a tras linie și a centralizat necesarul de dispozitive electronice pentru desfășurarea în bune condiții a învățământului la distanță. Problemele cele mai mari sunt, cum era de așteptat și cum se știe deja, în mediul rural, unde mulți elevi nu au astfel de tehnologii (un calculator, o tabletă sau măcar un smartphone), care să le asigure un acces facil pe platformele online de învățare. În unele comune, cum ar fi Dofteana sau Măgura, autoritățile locale s-au implicat și au alocat bani de la buget pentru achiziția de astfel de echipamente. Nevoile sunt însă foarte mari. Ministerul Educației, pe de altă parte, a anunțat că va cumpăra și va distribui în fiecare județ aceste dispozitive, în funcție de cererile din teren, dar procesul e anevoios și pare că mai durează. Ce fac copiii de la sate (deși și în mediul urban sunt astfel de probleme) în aceste condiții? Se decurcă așa cum pot, apelează la rude, la prieteni, urcă pe dealuri să prindă semnal. Unii chiar au renunțat să mai învețe. Iar școala virtuală, devenită acum o necesitate, forțată de pandemie, abia este la început… Ce va fi oare în valul doi, din toamnă, așa cum se prognozează? Poate mai învățăm… că timp ar fi.
Cifre seci
Din centralizarea de la Inspectoratul Școlar reiese că, în județul Bacău, din cele peste 7.000 de cadre didactice din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), 120 nu au dispozitivele necesare, iar 102 nu au acces la internet.
În ceea ce-i privește pe elevi, situația este și mai dramatică. Din cei peste 73.300 de elevi băcăuani care ar trebui să lucreze în acest sistem, 15.554 nu au acces la internet, iar 15.511 nu dispun de tehnologia necesară. În această categorie intră elevii de liceu (peste 750 nu au acces la internet și aproape 450 nu au dispozitivele necesare), de la profesională (712/508) și gimnaziu (4.277/4.098). Restul sunt elevi din învățământul primar, cei de la grădinițe nefiind incluși.
Comunele unde nevoia cea mai mare de dispozitive este acută sunt Poduri, Stănișești, Colonești, Gioseni, Lipova, Nicolae Bălcescu, Coțofănești, Agăș, Podu Turcului, Parincea, Mărgineni, Berzunți, Blăgești, Ghimeș-Făget, Luizi-Călugăra etc. Deci…. cam în tot județul, iar lista-i foartea lungă (peste 160 de școli și structuri)!
„Se face școală în natură. Copiii merg pe deal să prindă semnal”
„Noi avem nevoie de circa 200 de astfel de dispozitive pentru copiii comunei. Profesorii sunt foarte implicați, dar problema cea mare în această zonă este lipsa semnalului. Pentru că acestea sunt condițiile, elevii fac școala în natură. În satul Brad, de exemplu, urcă pe deal să prindă semnal. Sunt foarte puțini care au acces la internet. Noi am făcut deja demersuri și am luat legătura cu mai multe firme de telefonie să vină să investească și aici pe infrastructura aceasta. Ni s-a spus, de către unul dintre ei, că am avea un număr prea mic de beneficiari pentru ei. Dar am primit un răspuns favorabil de la o altă firmă, care va investi și la noi în comună în două relee. Deja s-a dat și hotărârea în Consiliul Local Filipeni pentru a se realiza această investiție și vom avea, în viitorul apropriat, măcar un releu montat. Mai avem semnal, unii dintre noi, dar sporadic. Am mai vorbit cu o altă firmă să aducă internet în două școli din comună, și ar fi o cheltuială de 350 de euro/lună. Vrem să facem mult mai multe, dar trebuie să găsim soluții și înțelegere de la operatorii de telefonie și internet.
Profesorii sunt aproape de elevi, aceștia se ajută între ei, merg în familiile care au internet, pe la rude, mai ales că mulți dintre ei nu au nici calculator, nici telefon, nici tabletă. Cred că doar 1-2% au astfel de dispozitive, dar, repet, se ajută între ei. Important este să rezolvăm însă cu infrastructura pe semnal.”
Rodica Ambrosie,
Primarul comunei Filipeni
„60 de copii nu au acces la internet”
„La nivelul Colegiului Economic «Ion Ghica» Bacău am identificat următoarele categorii de elevi, din persepectiva accesului acestora la resursele educaționale online: elevi care au acces nelimitat la internet și device-urile/echipamentele adecvate; elevi care au acces nelimitat la internet, dar nu dețin device-uri/echipamente adecvate (desktop, laptop, smartphone, tablete); elevi care nu acces la internet și nu dețin nici device-uri/echipamente adecvate.
Așadar, din cei 1.441 de elevi care frecventează cursurile colegiului nostru, 1.379 au acces nelimitat la internet, 178 dețin desktop-uri, 347 laptop-uri, 864 smartphone-uri, iar 7 au tablete. La internet nu au acces 62 de elevi. Aceste informații sunt oficiale și au fost transmise către Inspectoratul Școlar Județean Bacău, inclusiv numărul de device-uri/echipamente necesare pentru elevi.
De remarcat este faptul că aproximativ 50% dintre elevi provin din mediul rural, iar aproximativ 27% dintre ei, din mediul rural defavorizat. Totodată, suntem preocupați pentru identificarea unor soluții complementare, cu scopul asigurării accesului tuturor elevilor la aceste resurse, încercând astfel să eliminăm potențialele situații discriminatorii.”
Prof. Gabriel Stan,
director adjunct al Colegiului Economic „Ion Ghica” Bacău
„Trebuie însă să existe bunăvoință și din partea lor”
„Noi suntem permanent în legătură cu elevii noștri, avem platforma online, pe care o administrez personal, deschisă permanent, diriginții și profesorii țin mereu legătura cu ei, ne descurcăm cum putem. Avem 17 elevi de liceu care nu au niciun fel de device sau acces la internet și încă 33 de la profesională, în aceeași situație. Problemele majore sunt în mediul rural. Avem patru elevi care nu au deloc semnal în zonele unde locuiesc, chiar și un profesor, din Fundu Tutovei, care, la fel, nu are nici măcar semnal la telefon. Ținem legătura și cu familiile acestor elevi, o parte dintre cei care au aceste mijloace de informare au mai reușit să îi ajute, acum, după 15 mai, pentru că s-a mai relaxat un pic deplasarea, se mai pot duce și ei la rude să intre pe internet de acolo, încercăm toate soluțiile.
Trebuie însă să existe bunăvoință și din partea lor, și implicare în tot acest proces de învățământ de la distanță, să colaboreze cu noi și să-și dorească să învețe și așa, în acest condiții. Pentru toți e greu, e altceva, dar trebuie să înțelegem că asta e situația. Am un elev, de clasa a XII-a, care efectiv nu vrea să apeleze la această formă de studiu, refuză orice ajutor. Mai sunt, tot în mediul rural, părinți care nu înțeleg situația, își iau copiii la muncă, la câmp sau pe unde mai au treabă, și abia seara mai pot și ei să intre pe internet să mai aplice ceva pe platforma pe care lucrăm.
Dar, în proporție de 98% dintre elevii noștri sunt activi pe școala virtuală, mai sunt cei 8% pentru care acordăm o atenție mai mare.
Și practica pe învățământul profesional tot online se predă, prin tutoriale și filmulețe, prin completări de chestionare, așteptăm să avem un semn și de la agenții economici cu care lucrăm să îi cheme, cu respectarea tuturor măsurilor de protecție, bineînțeles, să facă aceste ore de practică și în ateliere. Per total însă, eu zic că ne descurcăm, atât cât se poate în aceste condiții.”
Prof. Iulia Corlade,
directorul Liceului Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău
„Suntem aproape de ei și încercăm să îi ajutăm pe toți cum putem”
„La noi în comună sunt 1.160 de elevi, care sunt înscriși în campusul școlar, unde avem învățământ primar, gimanzial, liceal și profesional. Probleme mari sunt într-adevăr la copiii de la gimnaziu, dar, mai ales, la cei de la liceu și profesională. Numai că aici sunt elevi din toate comunele limitrofe, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești, Stănișești, Dealu Morii, Găiceana, Vultureni, Tătărăști, dar și din două comune din Vrancea, fiind alăturate nouă. Deci nu avem cum, ca autoritate locală, să îi ajutăm pe toți, trebuie să se implice fiecare. Numai copiii noștri din comună care au nevoie de tablete sunt 214, așa cum am raportat și la Inspectoratul Școlar. Directoarea școlii ține însă legătura cu toți profesorii, dar și cu elevii, pentru a face față situației. Ne descurcăm cum putem. Avem noroc că aici în zonă este semnal și la telefoane, și la internet. Suntem aproape de ei și încercăm să îi ajutăm pe toți cum putem. Nu este ca la școală, dar … aceasta este situația în acest moment.”
Gelu Cioravă,
primarul comunei Podu Turcului
Ministerul Educației și-a asumat că va achiziționa dispozitive electronice conectate la internet, în urma solicitărilor venite din partea unităților de învățământ preuniversitar de stat, pentru a asigura accesul la activitățile didactice la distanță elevilor din medii defavorizate, înmatriculați în unitățile de învățământ preuniversitar. „Numărul estimat de elevi, la nivel național, care au nevoie de aceste dispozitive electronice este de 250.000”, a declarat Monica Anisie, ministrul Educației.
Studiu IRES: Numărul elevilor fără acces sau cu acces limitat la laptop, tabletă, desktop e de peste 900.000, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerului Educației
Datele făcute publice de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) se referă la accesul copiilor din România la educația online, în contextul în care din 11 martie 2020 toate școlile din țară au fost închise pentru anul acesta școlar, din cauza pandemiei COVID-19.
Principalele concluzii ale studiului IRES:
• 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
• 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
• Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
• Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
• Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
• Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
• Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
• Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Autorii cercetării mai explică faptul că datele colectate arată că 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de Ministerul Educației de doar 9%.
Cercetarea a fost pe bază de chestionar, volumul eșantionului, unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală). Culegerea datelor a fost realizată telefonic, iar eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%. Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper, ce va fi pus la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul Educației din România.
