Condamnați la suferință de mici
Alimentația nesănătoasă și sedentarismul își pun deja amprenta pe generația tânără. Medicii atrag atenția asupra faptului că tot mai puțini tineri și adolescenți se dezvoltă armonios, iar obezitatea și bolile care erau altădată caracteristice adulților îi afectează pe copii. La nivel național a demarat un proiect între ministerele sănătății din România și Norvegia, pentru promovarea unui stil sănătos de viață la copii.
Obezitatea infantilă nu mai este un diagnostic rar, iar bolile care au fost întotdeauna asociate maturității afectează tot mai mulți copii. Această realitate îngrijorătoare a fost prezentată ieri la o masă rotundă organizată la Direcția de Sănătate Publică Bacău. Evenimentul face parte dintr-un proiect derulat de ministerele sănătății din România și Norvegia. “Incidența obezității este foarte mare în țara noastră,” ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, coordonator programe de sănătate. “Prin proiect se va stabili un plan de acțiune și se va primi finanțare de la ambii parteneri.” Proiectul “Creșterea accesului la servicii de prevenție medicală primară pentru copiii și adolescenții din România – Alimentația sănătoasă și activitatea fizică în rândul copiilor și adolescenților din România” va beneficia de o finanțare de 1,3 milioane euro prin fonduri ale Programului de Cooperare Norvegian. Ministerul Sănătății din România va participa cu 205.000 euro. Proiectul se va încheia în 2011 și urmărește alinierea la politicile UE privind prevenția primară. Se vor realiza planuri județene și un plan național de acțiune pe nutriție și activitatea fizică la adulți și adolescenți.
Obiceiuri proaste, consecințe grave
Medicii prezenți la întâlnirea de la DSP Bacău au prezentat exemple de alimente nesănătoase și de obiceiuri de viață nocive pentru sănătate. Cartofii prăjiți, sucurile acidulate, dulciurile rafinate, produsele de patiserie, dar și sedentarismul au fost puse la zid. “100 de grame de cartofi prăjiți au 247 Kcal, pe când aceeași cantitate de cartofi fierți, doar 80 Kcal,” a arătat dr. Cristina Mătănie, coordonatorul compartimentului de promovare a sănătății din DSP. “În primul rând trebuie învățați părinții să înlocuiască alimentele periculoase cu alimente benefice. Este tot mai răspândită tendința de a mânca haotic, de a sări peste micul-dejun, de a bea sucuri în loc de apă și de a apela la fast-food.” Medicii recunosc eșecul legislativ în lupta cu industria fast-food. “A început acțiunea de eliminare a acestor produse din școli,” ne-a declarat dr. Petronela Simion, șeful compartimentului Igiena școlară. “Au fost interzise, scoase din chioșcuri, dar au reapărut. Comercianții au găsit soluții. Trebuie foarte bine reglementat cât de aproape de o unitate de învățământ este permis comerțul cu astfel de produse. Închizi chioșcul din școală, dar la gard se vinde fast-food.”
Medicii școlari realizează examene de bilanț la clasele I, IV, VIII și XII. Din 2007 în 2009, numărul elevilor obezi fără cauze endocrine a crescut de la 316 la 485. Obezitatea neendocrină este pe locul II printre bolile copiilor. Există și reversul medaliei, reprezentat prin hipotrofia ponderală, în special la copiii din mediul rural. Pe locul IV au urcat sechelele rahitismului, urmate de hipotrofia staturală (creșterea insuficientă în înălțime).
“Copiii trebuie atrași spre un stil de viață potrivit. Orele de sport ar trebui să fie atractive pentru ei, adaptate preferințelor lor. De asemenea, părinții ar trebui să le asigure o alimentație sănătoasă. Un singur exemplu: cartofii prăjiți ar putea fi mai puțin nocivi dacă s-ar folosi ulei de palmier, nu ulei de floarea-soarelui.” – Dr. Eugenia Ghiula, medic școlar
“Nu este suficient să-i spui copilului cum să trăiască. Trebuie să se implice părinții: să iasă la plimbare, să facă sport, să gătească și să mănânce sănătos și ei.” – Dr. Petronela Simion
Doina Mincu
