Decizia luata acum câtiva ani la presiunile diplomatiei americane in privinta separarii provinciei Kosovo incepe sa-si arate efectele perverse in zilele noastre.
Practic, s-a decis, atunci, ca un teritoriu al unui stat suveran poate fi separat prin forta armelor.
Conteaza mai putin amanuntele; ideea este ca, pentru prima data dupa razboi, granitele unui stat erau modificate in urma unei actiuni militare iar asa-numita „lume libera” spune ca totul este in regula.
Decizia luata in cazul Kosovo are, insa, efect de bumerang, astazi. Rusia a folosit aceeasi argumentatie pentru a-si recupera Crimeea iar in nebunia din estul Ucrainei separatistii vin cu aceleasi argumente.
Fata de aceste evenimente, diplomatia occidentala trebuie sa explice de ce, in privinta Kosovo a fost de acord cu separarea provinciei si a facut presiuni asupra altor tari pentru a recunoaste independenta acestui teritoriu iar in privinta Crimeei sau a regiunilor separatiste din estul Ucrainei nu este de acord cu principiul autodeterminarii.
La fel cum, de exemplu, SUA si UE trebuie sa explice de ce a cerut regimului Ianukovici sa se abtina de la interventia in forta impotriva protestatarilor iar, astazi, dupa ce fostii protestatari au ajuns la Putere, nu doar ca ii aproba dar ii mai si sprijina pentru a interveni militar.
Cum spuneam, decizia in cazul Kosovo a dus la destabilizarea situatiei din Ucraina, insa solutiile care vor fi adoptate in criza ucraineana vor avea efecte intr-o sumedenie de alte regiuni din Europa.
Tara Bascilor este un exemplu. Catalunia doreste independenta, Scotia voteaza la un referendum separarea de Marea Britanie, Venetia se vrea independenta si avem si noi, Tinutul Secuiesc.
Am fi naivi daca am crede ca toate aceste isterii nationaliste si separatiste care se manifesta in ultimii ani se dezvolta independent.
Si daca ne uitam pe scena politica mondiala, probabil putem sa ghicim cine doreste o Europa macinata de conflicte etnice si aflata in prag de razboi cu Rusia.
