De la tara partidului unic, am trecut brusc, intr-un decembrie sângeros, la tara celor o mie de partidulete, aripi si initative. Un bilant sumar al formatiunilor aparute de o vreme incoace ne arata ca e convenabil, daca nu absolut necesar sa ai un partid ca sa contezi in România postcomunista. Noua Republica, Miscarea Populara, Initiativa Liberala…
De ce tin unii sa infiinteze partide când exista deja atâtea? Au ajuns , oare, la convingerea ca, fiind presedinte de partid, poseda o cantitate mai insemnata de creier, pot fi considerati oameni impliniti sau pot reprezenta o amenintare si isi pot gestiona afacerile linistiti? Sau poate a devenit o moda: nu-ti mai iei casa, masina, amanta, iti iei un partid!
Avem partide noi si partide innoite. PD a inghitit PLD, PNL a spus DA si câtiva ani s-a zvârcolit in pat cu dusmanul, apoi a parasit budoarul vlaguit. Cum nu-i pria singuratatea, si-a astupat urechile la bârfe si a luat in brate feciorelnicul PC, care crescuse intr-o crisalida de stânga, dar renascuse cu antene de dreapta.
Tot intru salvarea natiunii, PNL a renuntat sa mai stea in Opozitie si a facut o mezalianta cu PSD. Au sunat din bucium, au adunat poporul, au destupat butoaiele. O nunta mare, urmata de un menaj in trei, in care cel mic si puternic le tamponeaza ranile cu iod si tipa de durere. Din dragostea PNL, PC si PSD s-au nascut mai multe ministere, pe care familia USL le gospodareste cu grija si discretie.
Cetatenii stiu de ce… In România, liderii partidelor de dreapta, de stânga sau de stânga-dreapta nu sunt oameni politici ci doar niste insi care mimeaza ceea ce cred ei ca este politica, adica se pupa in secret si se scuipa in public chiar daca guverneaza impreuna. Ai zice ca toti sunt in Opozitie. In opozitie cu poporul.
Ce-i mâna in lupta pe toti acesti eroi ai nostri? Ii chinuie idealurile, harnicia, ii urmaresc cetatenii pe strazi conjurându-i sa-si faca partid deoarece numai in ei au incredere si numai ei pot salva terfelita democratie, numai ei pot aduce asteptata prosperitate? Sau, de fapt, nu le prieste anonimatul?
Poate ca odata ce au intrat in politica, numiti sau alesi, nu mai pot suporta postura de oameni obisnuiti, care lucreaza in folosul familiei si pentru siguranta angajatilor, respectând legile si platind impozitele. Trista conditie!
