În cea de-a 24-a zi a lunii Iunie, Biserica sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Fiul Elisabetei și al preotului Zaharia, ultimul mare proroc al Vechiului Testament, cel care face legătura cu Noul Legământ, este cunoscut ca fiind Înaintemergător al Domnului. Pentru că a prevestit, prin cuvânt și faptă, venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu.
Este interesant a evidenția faptul că în calendarul ortodox sunt celebrate liturgic doar trei zile de naștere ale unor persoane sfinte: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), Nașterea Domnului (25 decembrie) și Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie). Și nu întâmplător, căci toate aceste date fac trimitere la momente hotărâtoare ale istoriei mântuirii. Mai mult decât atât, întâiul capitol al Evangheliei Sfântului Luca pune în lumină nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și cea a Mântuitorului Hristos, petrecute la șase luni distanță. Evenimentele-s prezentate într-un oarecare paralelism: se face cunoscut cum Arhanghelul Gavriil se arată Maicii Domnului, vestindu-i Întruparea minunată și nașterea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu. Cu ceva timp înainte, însă, același trimis al Domnului se arată lui Zaharia, preotul cetei preoțești a lui Abia, omul stăpânit de întristarea de a nu putea avea copii. În timpul slujirii de la Templu, i se vestește că i se va naşte un fiu, numit Ioan, de a cărui naştere mulţi se vor bucura. Proorocul Ioan și Domnul Iisus sunt prezentați în evanghelia a treia a fi înrudiți nu doar trupește, ci și în tot ceea ce înseamnă misiunea lor mântuitoare, anume propovăduirea înaintea lumii a faptului că s-a apropiat Împărăția Cerurilor. Și încă ceva… datele de 24 iunie şi 25 decembrie sunt apropiate solstiţiului de vară, când ziua începe să se micşoreze, respectiv solstiţiului de iarnă, când ziua începe să crească. Pare a se împlini prin acestea ceea ce însuşi Sfântul Ioan Botezătorul a anticipat: „Acela (Hristos) trebuie să crească, iar eu să mă micşorez.” (Ioan 3, 30). Domnul Îşi va începe misiunea mântuitoare în momentul în care Sfântul Ioan și-o încheia pe a sa. Iar această „micşorare” îi va crea Sfântului Ioan Botezătorul o bucurie iruptă din taina credinţei, legată de trăirea realităţii şi a manifestării puterii lui Dumnezeu pe pământ prin Hristos – Mesia, Cel îndelung aşteptat.
Ne aflăm și în apropierea duminicii închinate Sfinților Români. Așezarea în calendar, imediat după Rusalii și îndată după Duminica Tuturor Sfinților, arată modul în care Duhul Sfânt se imprimă în fiecare națiune, pe măsura credinței și a făptuirii. Dar faptul că noi înșine putem deveni ucenici adevărați ai Mântuitorului, pregustând Viața. ….împreună cu Sfântul Ioan!
Inspector scolar,
pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu
.
