Daca veti ajunge vreodata pe strada Cremenea din Bacau si veti reusi sa intrati in blocul 14, va veti da seama repede ca la apartamentul nr. 1 locuieste ori un amator de sculptura in lemn, ori chiar un creator de arta de acest tip. A doua ipoteza se confirma: Alexandru Hutanu, locatarul, este unul dintre cei mai cunoscuti artisti din Moldova si din tara, creatorul scolii de sculptura ornamentala in municipiul si judetul Bacau. Am avut bucuria sa intru de cateva ori in casa magistrului, dus de fiecare data de un fluid care porneste de la intrare: avizierul pentru locatari, rama usii, iar in interior oglinda, servanta, vitrinele, scaunele din lemn masiv, usile de la camere, pana si paturile sunt ornamentate de mana sa.
„Artist al artei decorative in lemn“ (Gh. Patrar), staruitor pana cand „Pasarea de lemn se face mire/ Sub dalta sa“ (Ioan Ghelu-Destelnica), „mesterul de mesteri“ (Mandica Mardare) Al. Hutanu s-a detasat prin doua coordonate: una pedagogica si alta artistica. Profesionist desavarsit, nu a avut vanitatea de a-si inalta un soclu de unde sa ne priveasca trufas. Ca un vrednic propovaduitor al cuvantului crestin, si-a adunat in timp iubitori ai frumosului doritori nu doar de a-l admira, ci si de a-l produce. Nume ca Ion Tabacaru (in Italia), Mihai Popa (la Clubul Elevilor Bacau), Vasile Iscu-Lacatusu (la Moinesti) sunt deja argumente ale priceperii „baditei Alexandru“ de a trece harul cu care l-a inzestrat Cel-de-Sus catre tineri. La randul lor, acestia au iesit in lume ca artisti formati, cu expozitii, ateliere in aer liber, lucrari teoretice ori aplicative etc.
Al. Hutanu avea rarul privilegiu de a vorbi cu fibra lemnului, chiar si vie. Se apropia de copac si incepea sa-l descante. Odata pus la pamant, il descosea acolo mai departe, il ciocanea cu degetul, il masura si-l cantarea pana se preschimba, in imaginatia-i, intr-o piesa de arta. L-am intrebat daca este de acord cu vorba celebra ca sculptorul nu face altceva decat sa dea deoparte dintr-un bloc de piatra ceea ce e de prisos. Da, a crezut in asta si si-a cultivat starea cautatorilor de nenascute capodopere, cerand ajutor de la Cel-de-Sus. Poate cea mai mare parte a operei sale are substanta religioasa. Catapetesme, strane arhieresti, jilturi imparatesti, diverse ornamente de la bisericile ortodoxe din Bacau („Sfantul Nicolae“, „Invierea Domnului“, „Buna Vestire“ si „Precista“), Craiova, Sighetul Marmatiei, Husi, Onesti, Roman, Sighisoara, Ceahlau, Bodesti (Neamt), Sihastria s.a. probeaza maiestria mainilor sale. A scris si doua (din trei proiectate) carti, la Editura „Trinitas“ a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei: „Arta executarii mobilierului Bisericii Ortodoxe Romane“ (2006) si „Arta ornamentarii mobilierului bisericesc“ (2009), a doua in colaborare cu fiul sau, Ionel Hutanu, disparut dureros, la putin peste 50 de ani.
Din 8 oct. 2011, ora 9, Al. Hutanu nu mai este. Bucovineanul aproape nonagenar (n. 1923) si-a dorit pana in ultima clipa sa onoreze promisiunile: „Tare-as vrea sa fac macar proiectul pentru lucrarea de la biserica din Cudalbi (Gologanu, jud. Galati). (I se dusese vestea de cand sculptase biserica mare si paraclisul de la Vladimiresti. Cele patru maicute prezente la inmormantare au laudat si acum lucrarea din 1989.) „Adu-mi ce trebuie“, i-a spus cu fermitate bunei sale sotii, de pe patul de spital. A primit imediat gentuta cu planseta, compasul, guma si creioanele. A apucat sa traga cateva linii. Acasa, la sfarsit de septembrie, a reluat lucrul, fara spor insa. Simtea ca nu poate lasa o improvizatie drept proiect. „Opera de la biserica noastra („Sf. Nicolae“) este unicat in tara si poate in lume“, a exclamat parintele Busuioc marti, 11 octombrie, inainte de a porni cortegiul spre Cimitirul Central.
Sa zicem odata cu Cornel Galben, care in 1982 ii dedica „Baditei Hutanu“ un nelinistitor poem-autograf: „Viata e facuta din speranta,/ tot urcand pe culme ca sa te cobori,/ haina prea de pret sau zdreanta/ ce-o arunci in tarna, ca sa mori“ (in „Cartea de onoare“ a Scolii Populare de Arta din Bacau).
Ioan Danila
P.S.: Duminica, la ora 9.30, si joi, la 9.45, TV Bacau va difuza in reluare interviul cu Al. Hutanu din 27 februarie 2011.
