In memoriam Al. Sever – scriitorul locului

Primim de la Vasile Robciuc vestea ca moinesteanul rezident in Israel nu mai este din dimineata zilei de 13 mai 2010. La randul lui, presedintele Societatii Literar-Artistice „Tristan Tzara“ a fost anuntat, chiar in ziua cu pricina, de {tefan Raducanu, care-l mai instiinta ca scriitorul va fi condus pe ultimul drum a doua zi, la Cimitirul (nou) din Beer Sheva.
Nascut la 22 ian. 1921, Al. Sever (Zilberman Solomon), a urmat scoala generala in Moinesti, iar liceul la „Ferdinand I“ din Bacau si Bucuresti. intre 1941 si 1945, fusese obligat sa paraseasca orasul natal, impreuna cu toti evreii de acolo, stabilindu-se ulterior in capitala. Va fi aici redactor la doua edituri importante si va scrie in special teatru, eseuri si proza, dar si traduceri, singur sau in colaborare. Reviste prestigioase ii publica textele: „Gazeta literara“, „Viata romaneasca“, „Secolul XX“, „Luceafarul“, „Revue Roumaine“ s.a. Din 1990, il gasim in Israel, unde va colabora intens la revista „Minimum“ a regretatului Al. Mirodan, devenind membru al Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Romana.
A debutat ca dramaturg (cu drama „Boieri si tarani“, 1955) si a continuat cu patru volume de proza („Cezar Dragoman“, „Regele, Spionul si Actorul“, „Uciderea pruncilor“, „Cercul“), pentru a se intoarce la teatru in 1973, cu „Noaptea sperantelor“. Vor alterna proza („Impostorul“ – 1977, „Cartea mortilor“ – 1995, 1997, „Insomniacii“ – 2000) cu eseurile („Eseuri critice“ – 1982, „Iraclide“ – 1988, „Inventarul obsesiilor circulare“ – 1999, „Ordinea si dezordinea“ – 2002) si teatrul („Descapatanarea“ – 1979, „ingerul batran“ – 1982, „Don Juan Apocalipticul“ – 1984).
Piesele de teatru (unele tiparite in revista „Teatrul“) i-au fost jucate incepand cu 1955 pe scenele din Pitesti, Constanta, Petrosani, Satu-Mare, Cluj-Napoca, Resita, Bucuresti, iar tragedia istorica „Descapatanarea“ a aparut in franceza, germana, rusa si engleza in „Romanian Review“ (1989).
A fost distins cu prestigioase premii, indeosebi pentru dramaturgie (1976, 1982, 1986), atat in tara, cat si in Israel (1991, 1993, 1995, 1996, 2001).
indraznim sa-l numim scriitorul locului, pentru ca cele doua volume din „Insomniacii“ (Buc., 2000), cu peste o mie de pagini, catalogate drept „cea mai valoroasa constructie epica“ a sa (Eugen Budau), reconstituie ambianta Bacaului interbelic cu harul celor care „stiu totul“. Catedrala „Sf. Nicolae“, Strada Mare, Biserica „Precista“, Gradina Publica, bulevardul „Ferdinand I“, strada Leca (zugravita in detaliu de alt scriitor bacauan, Iulius Iancu) sunt toponime reinviate liric de George Bacovia si epic de Al. Sever. Ne mai indeamna la etichetarea din titlu experienta anului 2004, cand Vasile Robciuc a initiat si derulat cea mai importanta manifestare dedicata lui Al. Sever in Romania. Scriitorul a insotit un redactor de la TV Cluj-Napoca, pentru a cutreiera cu pasul si propriul comentariu locurile copilariei si tineretii. A rezultat un film documentar-memorialistic, in genul celui prezentat de C.Th. Ciobanu despre Miron Grindea (Onesti, 2009).
insotitorul critic al lui Al. Sever a fost Ion Vartic. In 1984 si in 1999, directorul Teatrului National din Cluj-Napoca i-a prezentat si comentat teatrul si eseurile, conchizand ca autorul „Descapatanarii“ e „un scriitor de o superioara intelectualitate“, inca insuficient valorizat de istoria literara.