Propunere… abruptă
Am parcurs aproape toate subiectele (şi baremele) date de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare la proba scrisă pentru definitivare în învăţământ (24 iulie 2019), atenţi fiind la respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie. Nu e prima oară când facem „sportul” acesta, dar abia acum propunem obligaţia C.N.E.E. de a aloca un punct (măcar atât!) pentru corectitudinea lingvistică, la toate disciplinele de examen. Am găsit şi soluţia: în baremul de corectare şi de notare sunt prevăzute 2 puncte pentru respectarea limbajului de specialitate, care pot fi împărţite între această obligaţie şi corectitudinea lingvistică. Mai precis, după modelul aplicat limbilor (română şi străine), pentru 0-1 erori de ortografie/punctuaţie să se acorde punctul, iar pentru 2 sau mai multe erori, acesta să nu se acorde. Există destui profesori de alte discipline decât limba română care în timpul anului şcolar sancţionează orice abatere de la normele de exprimare orală şi scrisă. Aceştia ar primi legitimitatea actului lor, iar alcătuitorii de subiecte şi bareme vor fi mai exigenţi. În cele ce urmează transcriem nedorite greşeli de redactare, aşa cum apar pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Tot bietele virgule…
A. A doua virgulă lipsă: 1.„− menționarea a două fapte istorice din cadrul Problemei Orientale, desfășurate în secolul al XVIII-lea și precizarea unei asemănări între consecințele acestora asupra Țărilor Române;” (Barem istorie) După „al XVIII-lea” trebuia încă o virgulă, pentru a închide o explicaţie. În plus, sintagma „Țărilor Române” se scrie, din 2005, cu minuscule. De asemenea, abrevierea corectă este H., nu Hr. („î.H.” şi „d.H.”). 2. „Pe harta de mai jos sunt marcate state, cu litere de la A la E și orașe cu peste 3 milioane de locuitori cu numerele 1 și 2.” (Subiect geografie) După E se impunea a doua virgulă, ca marcă a unei precizări. (Ca şi mai sus, există prejudecata că înaintea lui „şi” nu se pune virgulă.) După „locuitori”, trebuia pusă virgulă, perechea celei de după „state”.
Cuvântul „Antichitate” se scrie cu majusculă.
B. Virgulă lipsă: „Folclorul a reprezentant mai mult ca niciodată în secolul al XIX lea, o trăsătură definitorie pentru cultura națională în special pentru cultura muzicală. Valorificarea acestuia a contribuit la renunțarea la a practica o artă învechită descoperindu-se noi valențe creative ale compozitorilor acelei perioade. Având în vedere aserțiunea prezentaţi genurile muzicale predilecte din creaţia şcolii româneşti de compoziţie, pe baza următoarelor repere:” (Subiect educaţie muzicală) După „naţională”, „învechită” şi „aserţiunea”, trebuia pusă virgulă, dar după „al XIX lea” (care trebuia scris cu cratimă), virgula este greşită. Literă în plus: „reprezentat”, nu „reprezentant”.
C. Virgulă rea: a. între subiect şi predicat: 1. „Complexitatea relaţiilor în care suntem antrenaţi, ne determină să acumulăm informaţii diverse prin modalităţi specifice, în funţie de trăsături temperamentale, caracteriale sau de contexte socioprofesionale;” (Subiect psihologie) Subiectul „Complexitatea”, predicatul „determină”; „funcţie”, nu „funţie”. 2. „Un grup de indivizi care lucrează, se înţeleg şi colaborează bine, creează o forţă şi realizează o cunoaştere care depăşeşte contribuţia fiecărui membru izolat. Asta-l include şi pe profesor.” (Subiect artele spectacolului) Subiectul „Un grup”, predicatul „creează”; b. alte situaţii: „Se consideră x1și x2, soluțiile ecuației x2 – mx +1= 0, unde m este număr real.” (Subiect matematică) Doar a doua virgulă este corectă.
