Cât timp trăim pe acest pământ, trebuie să-l căutăm mereu pe Dumnezeu.
Oricât l-am găsi prin creaţie, revelaţie, filozofie şi ştiinţă, prin oamenii care sunt chipul şi asemănarea sa (Gen 1,26), mai rămâne încă mult de căutat până îl vom găsi definitiv, total, pentru a-l vedea aşa cum este (1In 3,2).
La fel este cu iubirea: cât timp trăim, trebuie s-o căutăm şi să ne-o însuşim mereu. Oricât am găsi-o, mai rămâne încă mult de căutat, de găsit şi de însuşit. Problema se pune în felul următor: care este calea spre iubire, ca prin ea să-l găsim pe Dumnezeu şi viaţa veşnică?
În duminica ce urmează vom auzi în Evanghelia parabola samariteanului milostiv care se îngrijește de cel căzut pe stradă. Ne-ar plăcea să fim ca el, samariteni milostivi, dar nu ne place nici să ne gândim că ar fi posibil să ajungem în postura victimei, a omului căzut în mâinile tâlharilor. Ne place să fim consideraţi binefăcători, dar nu ne place să ne recunoaştem victime ale patimilor din noi, robi ai averii şi ai onorurilor.
Dat fiind faptul că acela care pune întrebarea ispititoare este un învăţător al Legii (Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?), unul mândru de ştiinţa sa şi de poziţia pe care o ocupă în lume, Isus nu intenţionează să-i dea o lecţie de iubire, fiindcă o cunoştea, ci de umilinţă, pe care nu o avea, ca să ajungă la trăirea iubirii în adevăratul ei sens teologic. Cel care se smereşte, găseşte în orice necaz sau nenorocire un samaritean milostiv în orice om, fiindcă Isus ni se descoperă prin oameni.
Isus s-a smerit şi s-a pus în postura samariteanului, arătând prin aceasta că nimeni nu trebuie dispreţuit, nici un om nu trebuie înjosit, fie el oricât de rău, nu trebuie neglijat, abandonat, fiindcă atâta timp cât mai există în el o licărire de viaţă veche, poate primi viaţa cea nouă, și păstrează în sine capacitatea ca prin cuvântul lui Dumnezeu să înfăptuiască lucruri mari.
Îndemnul lui Isus – Mergi şi fă şi tu la fel – este un îndemn de a fi un alt samaritean prin smerenie pentru toți cei aflați în nevoie. Ce ne oprește să fim buni?
Pr. Richardo-Dominic Baciu
