Recunosc din capul locului că nu sunt nici pe departe un iubitor de aur și de argint, nici de bijuterii și de podoabe, dar pentru bijutieri am un deosebit respect și îi plasez în categoria meșterilor care pot da viață metalului rece, dar și a artiștilor. Unul dintre ei este Hakan Büyükșafak sau „Doctor Gold” cum se autointitulează, originar din Turcia, dar care și-a deschis în buricul Bacăului un atelier pe care l-a botezat chiar așa: „Dr. Gold. Reparații bijuterii, aur și argint. Pe loc!”. În Bacău sunt mai multe magazine și ateliere de bijuterii, dar de un doctor în materie de aur nu s-a auzit niciodată până acum. O discuție cu Dr. Gold mi-a deschis însă noi perspective asupra profesiei de bijutier.
În magazinul de bijuterii și de ceasornice de mână al lui Hakan, de pe strada Mihai Viteazul, am ajuns într-o seară binecuvântată de un soare care parcă chiar poleia totul cu aur în jur. Era spre ora închiderii, dar magazinul mai avea clienți. În magazin se află și micul atelier de bijutier al lui Hakan, cu sculele specifice meseriei la vedere, astfel încât întâi am asistat pe viu la reajustarea lungimii unei brățări de aur și la o mică reparație la un medalion. Totul s-a întâmplat în numai câteva minute, adică „pe loc”, așa cum scrie și pe firma bijutierului.
Cum s-a născut „Dr. Gold”
Cu Hakan am putut sta de vorbă între două vizite ale unor clienți. Bijutierul o avea alături pe una dintre cele două fiice ale lui, studentă în anul al treilea la medicină ca și sora ei care a intrat în anul al patrulea. Deși a afișat tot timpul un aer rezervat, studenta cu trăsături delicate, de turcoaică sadea, cu ochi negri profunzi și misterioși, ne-a fost până la urmă de ajutor, pentru că Hakan mai are de învățat ceva cuvinte românești. De fapt, nașul noii firme a bijutierului este chiar fiica sa, viitoarea doctoriță, care a văzut în meseria tatălui la fel de multă finețe și dedicare ca în sala de operație a unui chirurg așa cum vrea să ajungă ea și a numit firma, simplu, „Dr. Gold”.
„Numele ales se potrivește foarte bine cu munca mea – spune Hakan -, pentru că și eu vindec aurul când se «îmbolnăvește». Vine omul cu o bijuterie defectă sau care ar trebui modificată, iar eu rezolv imediat problema. O fac rapid, pe loc. La mine nu așteaptă mult clientul. M-am obișnuit să lucrez în acest stil, rapid, de când eram la Istanbul. Alții lucrează greu, iar clienții pot fi nemulțumiți. În plus, nu fac nicio șmecherie, nu-l fur pe client. Totul e la vedere. Mi s-a dus vestea astfel, iar oamenii vin la mine cu încredere”.
Hakan crede acum cu tărie că este un doctor al aurului. „Munca noastră – spune el – e migăloasă, facem operații foarte fine. Și e nevoie de foarte multă atenție, pentru că numai un pic dacă ai greșit ai terminat-o! Bijuteria nu mai arată cum a fost. Eu, însă, nu am greșit niciodată. De câți ani lucrez aici în România, niciodată nu a venit la mine Protecția Consumatorului, după vreo reclamație. Eu, de altfel, nu încep să fac ceva dacă știu că nu pot face. De aceea meșterii turci se specializează numai pe anumite operațiuni, pe care le execută dumnezeiește. În plus, nu mint clientul, ba îl și învăț câte ceva. De exemplu, în cazul pietrelor prețioase le arăt tuturor care e ametistul, care e safirul etc.”
De pe malul european al Bosforului, pe plaiuri mioritice
Hakan Büyükșafak trăiește de aproape 20 de ani la noi, unde a venit din Istanbulul natal în 1993, la Constanța, pentru un standard de viață pe care îl spera mai bun. De un asemenea standard se pare că nu a dat atunci, însă acolo și-a găsit jumătatea inimii. S-a căsătorit și, în scurt timp, la îndemnul soției, a revenit în Istanbul. Tot pentru un trai mai bun. În definitiv era la el acasă, alături de familia sa. Dar viața a vrut altfel. „Chiar dacă eram din nou în orașul meu natal – spune Hakan – am constatat că tot nu ne mergea prea bine. Atunci soția m-a îndemnat să facem drum întors în România. S-a întâmplat în 1999 și așa am ajuns și în Bacău, unde am și rămas”.
Bijutieri din neam în neam
Hakan Büyükșafak este acum om la 53 de ani, dar nu va uita niciodată Istanbulul din care a plecat, în care a învățat meserie și în care a lucrat zeci de ani. „Am intrat la ucenicie de la vârsta de opt ani – își amintește bijutierul. Și când am terminat clasa a opta am început să pun în practică meseria. Am învățat să lucrez de la un om foarte priceput, care era chiar fratele meu. În Turcia meseria se învață pe capitole, adică fiecare învață să facă doar un singur produs, un singur fel de bijuterie, nu lucrează orice. De exemplu, unul învață să confecționeze inele, altul lănțișoare, altul montează pietre prețioase, iar altul doar curăță o bijuterie de impurități. Astfel, atelierele sunt specializate și efectuează numai un anume fel de operațiuni. De fapt, acolo sunt deschise magazine de bijuterii care au pe lângă ele mici ateliere.
Eu am „furat” însă meseria de la fiecare în parte. Câte puțin de la fiecare și am ajuns să știu să fac de toate. Când am terminat serviciul militar, pe care îl fac toți tinerii, am deschis și eu un magazin-atelier”.
Cu ce aur lucrează bijutierul
În Bacău aurul se aduce mai ales din Turcia, de când românii, după 1989, au bătut avan drumurile Istanbulului și s-au întors, între altele, cu mult aur. Sigur o fac și acum, dar mai subtil.
În Turcia este aur mult și sunt și mulți bijutieri. Istanbulul e, de fapt, patria aurului. Are 22 de milioane de locuitori, mai mult decât populația României. Dar nu e mare concurența, toți bijutierii au destui clienți. Acolo – mai aflu – fiecare magazin de bijuterii are la vânzare 20-30 de kilograme de bijuterii de aur.
Mă uit curios la atelierul lui Hakan din Bacău: un polizor, o pereche de ochelari speciali cu lupă, pile fine etc. „Am aparate și instrumente puține, nici nu trebuie mai mult, dar ceea ce e foarte important e să ai mână bună și talent – ne spune meșterul. Contează enorm experiența profesională. Un bijutier este și un meșter, un maistru, dar și un maestru, un artist. Eu pot concepe modele de bijuterii chiar după cerințele clientului care vine cu materialele lui, iar eu îi sugerez modelul viitoarei podoabe”. Oricum, prima dată bijutierul face o matriță, apoi modelează aurul. Bijutierul lucrează întâi cu alt metal, de regulă cu argint, nu direct cu aur. De ce cu argint ? Pentru că e mai ieftin și se lucrează mai ușor.
Bijutierul Hakan ne arată că astăzi majoritatea bijuteriilor se fac industrial, la mașină. De aceea unele bijuterii au și defecte, se rup, pentru că și mașinile mai greșesc, iar oamenii vin cu bijuteriile la Dr. Gold să le repare.
Mirajul aurului
Aurul cel mai curat produs vreodată în lume (999,999 părți de aur la o mie de părți de aliaj) a fost rafinat de Monetăria Perth (Australia), în 1958, dar cel mai pur existent pe piață are 999 la mie (24 de karate). Hakan spune că nimeni nu lucrează asemenea aur. De fapt, odată topit, puritatea aurului scade. Aflu că aurul care se găsește în comerț, din care se fac tot felul de bijuterii, are de la 8 la 22 de karate. „Pentru mine – spune bijutierul -, cel mai bun aur este cel de 18 karate. Este mai maleabil, se lucrează mai ușor. Și cel de 14 karate se lucrează bine, dar e ceva mai tare”.
Aurul s-a scumpit mult. Iar în România e mai scump decât în Turcia. Dar și TVA-ul acolo e mai mic decât aici. La noi – e de părere Hakan – lumea cumpără mai mult argint, pentru că e mult mai ieftin. „Dar și gablonzurile se cumpără mult, pentru că sunt obiecte de podoabă din metale ieftine, cam fără valoare. Însă noi facem și gablonzuri foarte frumoase și au o mică diferență față de cum arată bijuteriile de aur” – a mai spus Hakan.
Ce poți solicita la Dr. Gold, în Bacău
Magazinul lui Hakan Büyükșafak promite șase categorii de lucrări făcute cu mare artă:
• Mărit și micșorat inele, verighete de aur și argint, cu orice fel de piatră
• Bijuterii efectuate la comandă;
• Gravare imediată pe verighete, brățări, pixuri, brichete etc.;
• Reparații de bijuterii (indiferent de dificultate);
• Montare și aplicare de pietre prețioase și semiprețioase;
• Curățare de bijuterii.
