Bacău Fest Monodrame a însemnat o săptămână frumoasă, plină de teatru, de artă, în care și vremea a ținut cu organizatorii, cu participanții, fiindcă au fost și evenimente outdoor, reprezentații cu farse medievale, concerte de seară, astfel încât băcăuanii au avut multe prilejuri de bucurie. O ofertă spectaculară bogată, diversă, cu de toate pentru toți, așa aș putea caracteriza această a XXVIII-a ediție a unui festival unic în România, care pune în prim plan arta actorului. Care rămâne, eu una nu mă îndoiesc de asta, elementul fundamental al teatrului.
Recitalurile în concurs au fost susținute de șapte actori, din țară, din Bulgaria și din Spania, festivalul menținându-și profilul internațional. Participarea la această secțiune a fost sub nivelul așteptărilor, aceasta e părerea mea. Știam că în pandemie a fost o perioadă creatoare, artiștii implicându-se în multe proiecte, dintre acelea care se puteau realiza cu cât mai puține mijloace, iar monologul e un astfel de gen. Unul deloc facil, e adevărat, pentru că un actor redus la solitudine maximă, singur în fața publicului, fără să aibă relații cu alte personaje, e total expus, transparent, neprotejat. E la dispoziția textului, „spălat de teatru”, dezbărat de clișeele și ustensilele artei sale, știind „să se umple de libertățile singurătății, dar și de veninul ei”, după inspirata zicere a lui George Banu. Un recital, ca să aibă „greutate” artistică, relevanță, cere experiență și maturitate profesională. El nu poate să arăta ca o simplă însăilare de texte, ci ca un întreg, un spectacol rotund, bazat pe un text bun, având regie și scenografie, lumini, sound design etc. Este ceea ce au avut recitalurile susținute de Petronela Buda, Puskás Lászlo (Miercurea Ciuc) și Carlota Berzal (Spania), aceasta mizând mult pe componenta de plasticitate, de expresivitate corporală. Nu am înțeles selectarea Sorinei Maria Melean la acest concurs, care este unul pentru profesioniști, ea fiind încă studentă.
Laureata Festivalului a fost tânăra actriță Petronela Buda, de la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, ea reușind rara performanță de a convinge toate „instanțele” care i-au judecat interpretarea. Una care demonstra și forță și sensibilitate, dramatism conținut, o atentă gradare a trăirilor, în fine, emoție autentică. Și-a adjudecat astfel Trofeul Bacău Fest Monodrame, a luat Premiul onorific „Dinu Apetrei” acordat de actori, și pe cel al tinerilor, Premiul „Ștefan Iordache”. Am văzut-o încântată de evoluția concurentei până și pe Firuța Apetrei, care deține un ascuțit spirit critic, ea având și ideea înființării unui premiu al actorilor, cu numele unui foarte talentat actor băcăuan, regretatul ei soț. Spun asta ca să accentuez importanța acestui premiu venind din partea colegilor de breaslă, care cunosc secretele meseriei, și nu prea ai cum să-i păcălești. Programul festivalului de la Teatrul „Bacovia” a inclus și două colocvii, cu teme interesante: Adolescență. Teatru. Comunitate, invitați Oltița Cântec și Horia Suru, și Actorul după absolvire. Lumini și umbre ale învățământului, cu Adrian Titieni și Călin Ciobotari. Au fost apoi spectacole-lectură (în cadrul concursului de dramaturgie), în regia Cristei Bilciu, cu participarea unor actori băcăuani, Andreea Darie, Minodora Broscoi, Bogdan Matei, dar pe băcăuani nu i-am văzut printre concurenți. Ceea ce este cel puțin curios la un teatru care organizează un festival dedicat recitalurilor actoricești!
Cât despre tematica monologurilor din concurs, notez prezenta obsesivă a relatărilor de la casting-uri, care au o importanță vitală pentru actori, foarte numeroși acum, cu puține șanse, într-o piață saturată, să-și găsească un job.
În fine, atmosfera generală a fost una destinsă, plăcută, prielnică întâlnirilor, dialogului, schimburilor de opinii, de impresii. Întâlniri care au avut loc într-un spațiu foarte primitor și luminos, foaierul teatrului, redat recent în folosință, reamenajat. Un lucru bun! Un element de noutate a fost și programarea recitalurilor la Teatrul de Vară, unde acestea s-au desfășurat pe scenă, într-un cadru special aranjat, mai intim, aproape, lângă spectatori.
În totul, ediția din acest an a festivalului de monodrame a fost una interesantă, diversă, așa după cum am spus deja, ambițios gândită (cu spectacole invitate de excepție!), având și o vie, susținută prezentare, mediatizare pe Facebook (un caiet-program era totuși necesar) și o cronică în imagini, datorată profesioniștilor de la Studioul Chromatique.
