Interviu cu dr. Cristian Postolache, medic primar oftalmolog – Spitalul Judetean de Urgenta Bacau
– Ati terminat studiile universitare la “Grigore T. Popa” din Iasi, stagiar si rezident la un spital tot din Iasi. Nu v-a tentat sa ramaneti in capitala culturala a Moldovei, oras cu mai multe posibilitati de afirmare? De ce Bacaul?
– Sunt doua motive principale, unul este de ordin familial, sotia este din Bacau, terminase cu un an inaintea mea, gasise un post in Bacau si am hotarat sa ramanem aici. Celalalt argument este de ordin profesional, ne doream sa facem ceva mai mult in Bacau, sa crestem nivelul oftalmologiei din acest oras, este visul meu, este, cred, visul oricarui tanar medic. Este un oras cu o buna pozitionare geografica si cu un grad mare de adresabilitate. Un alt vis al nostru este sa facem aici un centru medical puternic, cu dotari de ultima generatie si cu medici de inalt profesionalism. Nu este vorba numai de orgoliu, avem in vedere tineretea noastra, pregatirea si curajul specific oricarui tanar.
– Cum se vad ochii nostri prin ochii medicului oftalmolog?
– Doriti de la mine un raspuns cu metafora, insa am sa va raspund strict profesional. Ochii sunt, daca vreti, oglindirea sufletului. Eu ca medic vad suferinta ochiului si apoi sa incerc sa o rezolv, sa aduc ochiul la o stare buna de functionare, cu o vedere buna. O vedere buna se transmite si sufletului, moralului, avem o stare de confort mult mai buna. Am constatat pe parcursul timpului ca toate persoanele care nu vad sau au o vedere diminuata sunt mai irascibile, mai putin comunicative, le lipseste starea de bine, fiind permanent in cautare de ceva, iar acel ceva, de cele mai multe ori il gaseste la medic. Nu va pot descrie bucuria acestor oameni dupa reusita unui tratament, a unei interventii chirurgicale, care le-a redat vederea sau le-a imbunatatit-o simtitor.
Te iubesc ca ochii din cap
– Ati trait de multe ori aceste sentimente alaturi de pacientii dumneavoastra?
– De multe ori. Din cauza specificului tarii noastre, unde saracia, lipsa unor posibilitati materiale suficiente ii determina pe cei mai multi oameni cu probleme de vedere sa stea, sa astepte pana pierd vederea de tot. Mai intervine, de ce sa nu o spun, o oarecare lipsa a unor componente de educatie. Multi pacienti vin foarte tarziu la medic, cand este aproape imposibil sa mai faci ceva. Aceasta stare o vad mai ales la oamenii in varsta, mai putin informati asupra noilor tehnologii cu care putem interveni asupra ochiului, tehnologie care a cunoscut in ultimul timp, si in Romania, o dezvoltare spectaculoasa, mult mai mult ca in alte domenii ale medicinii.
– Sunt cateva expresii care redau importanta ochiului, a vederii: te iubesc ca ochii din cap, ca lumina ochilor, ochii sunt oglinda sufletului, dupa cum ati spus si dumneavoastra. Ii iubim, tinem la ei, avem grija sa-i pastram, sa-i intretinem pentru a ne sluji pana ii inchidem definitiv?
– Faptul ca analizatorul vizual este cel mai important element senzorial, ca primim prin intermediul lui cele mai multe informatii din mediul inconjurator, fara ochi, fara calitatea lor principala, aceea de a tine permanent contactul cu exteriorul, nu mai suntem intregi, ne pierdem siguranta, bucuria de a privi o floare, de a vedea ochii copiilor, ai iubitei, ai celor dragi, dar si a lucrurilor din jurul nostru, prin intermediul carora noi interactionam cu semenii nostri. Cum va spuneam, peste 80 la suta din informatiile pe care le primim vin prin intermediul ochilor. Sa va mai spun ca astazi lumea este imagine, tehnologia se bazeaza pe imagini, televizor, calculator, cinematograf etc., care au devenit nu numai divertisment, ci instrumente de lucru. De aceea, expresiile de care vorbeati depasesc sfera metaforei si devin efectiv practice: control periodic la medic, intretinere, tratament, evitarea lucrului in medii improprii.
Glaucomul – ultima frontiera
– De ce ne tradeaza ochii?
– Va spunem: ei sunt oglinda sufletului, cu ei plangem, cu ei radem, cu ei inselam dar si iubim. Ochii sunt subiect predilect al poetilor, al psihologilor. Ei ne pot trada chiar daca noi vrem sa ascundem un sentiment sau altul. Strict tehnic, exista boli oculare congenitale, iar unele dobandite. Ca orice organ imbatraneste, oboseste. Ei sufera odata cu noi, odata cu alte organe ale corpului. Depinde si de mostenirea genetica, fapt observat mai ales la copii. Nu exista perfectiune, majoritatea nu avem o vedere perfecta, chiar daca noi avem aceasta perceptie. Doar 10 la suta dintre oameni au o vedere perfecta. Daca activitatea noastra profesionala se bazeaza pe vedere, atunci observam cel mai bine acest lucru.
– Care sunt cele mai grafe afectiuni ale ochilor si cum se intervine?
– Afectiunile oculare se clasifica dupa modul de tratare in afectiuni care au tratament si care nu beneficiaza de tratament. Sunt boli oculare pentru care inca nu s-a descoperit un tratament, fie el medicamentos sau prin intervntii chirurgicale. Este vorba de glaucom, care nu are un tratament curativ, are doar unul de intretinere: toata viata ochiul are nevoie de tratament pentru a mentine ochii in anumiti paramentri. Mai exista o afectiune, mai ales la varste inaintate, care se numeste degenerescenta maculara, ce consta in atrofierea celulelor retiniene, conducand la scaderea vederii, din pacate ireversibila. Acestea sunt cele mai frecvente, dar exemplele pot continua, concluzionand, pot spune ca cele mai grave afectiuni oculare sunt cele pentru care nu s-a descoperit inca un tratament.
– Dar, la copii?
– Marea majoritate sunt afectiuni congenitale. Se nasc cu ele. Cele mai simple sunt cele care au nevoie de ochelari, mergand pana la boli cronice, glaucomul congenital, cataracta congenitala.
Oftalmologia romaneasca este de nivel european
– Sunteti unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in chirurgia ochiului, este vorba de talent, pregatire, experienta?
– Cate putin din fiecare, nu se poate una fara alta. Depinde si de ceea ce ne dorim, daca iti doresti foarte mult, poti reusi. Va dati seama ca nu am nimic in plus fata de orice alta persoana din domeniu, ci, doar, mai multa perseverenta, motivatie. Mi-am dorit de cand am venit in Bacau sa – mi pun priceperea, munca, impreuna cu ultima generatie de tehnologie la cresterea standardelor la care se face oftalmologie in Bacau. Normal ca presupune multa pregatire, este foarte multa informatie noua de asimilat, inseamna si multa munca efectiva cu pacientii, in salile de operatii. Chiar daca eu sunt destul de tanar, nu am decat 37 de ani, am castigat experienta prin numarul mare de pacienti consultati in unitate de timp, dar, mai ales, prin raspunsurile lor la tratamente, corelate cu datele din literatura de specialitate din tara si din strainatate. Fiecare pacient este o individualitate, nu reactioneaza toti la fel, noi tratam boala nu pacientul.
– Am citit, stiu ca ati fost la mai multe stagii de pregatire, de perfectionare la clinici din strainatate, in Germania, Franta, mai scurte sau mai lungi. Unde sunt diferentele intre noi si ei?
– Din fericire pentru oftalmologia romaneasca, ea a evoluat foarte mult, prin tehnologia achizitionata cu sprijinul firmelor constructoare de asemenea tehnologie sau a firmelor intermediare. Au avut o deschidere foarte mare fata de noi, prin diferite facilitati acordate la cumparare. Oftalmologia presupune inalta tehnologie, dar si foarte multi bani, deoarece este o stiinta eminamente tehnologica. Pentru a explora ochiul e nevoie de multa aparatura performanta. In aceste conditii, pot sa spun ca nu sunt foarte multe diferente intre noi si Germania, ca sa dau doar un exemplu. La ce suntem deficitari? Nu sunt foarte multe centre dotate cu asemenea aparatura, doar centrele universitare sunt privilegiate. Cu toate acestea, noi, eu si sotia mea, ea fiind tot medic oftalmolog, vom deschide in Bacau, la sfarsitul acestui an, cea mai moderna clinica oftalmologica, cu tehnologie de ultima generatie. Vom fi o echipa mai mare, cu specializari si superspecializari, un centru oftalmologic deschis intr-un oras in care nu exista facultate de medicina.
Infiiat de elita oftalmologilor
– Am inteles ca si in Spitalul Judetean exista un aparat de inalta tehnologie, care este folosit la operatiile de cataracta.
– Cu sprijinul nostru, cu cel al spitalului, am contribuit fiecare cu cate o parte, tocmai pentru a reusi acest lucru. Este un aparat extrem de util in sectia noastra. In spital inca nu avem tot ce ne trebuie, insa acest aparat este foarte important, dar nu putem rezolva totul cu el, doar cataracta si un segment destul de mare din patologia oculara.
– Sunteti prezent permanent la manifestari stiintifice, la congrese, in tara si in a afara tarii. La unul dintre ele ati fost prima mana la o interventie in premiera. Despre ce este vorba?
– Anual, se organizeaza la Sinaia Congresul National de Oftalmologie. Ultimul a fost la incepului lunii octombrie. Anul trecut am fost invitat sa realizez in direct o operatie demonstrativa de cataracta foarte avansata, cu o tehnologie foarte inalta, cea mai noua tehnologie care exista in lume in momentul de fata pentru eliminarea cataractei. Toti ceilalti oftalmologi din tara urmareau din sala de conferinte interventia mea. Ma bucur pentru acea invitatie, deoarece semnifica ca am fost inclus in elita oftalmologilor si in special a chirurgiei oftalmologice, ca am ajuns la un anumit nivel si pot impartasi din experienta mea si altora, chiar daca sunt un medic tanar. Probabil ca sunt cel mai tanar medic care a participat la o demonstratie de acest fel. Erau acolo foarte multi specialisti, somitati ale oftalmologiei romanesti. Este o mandrie pentru mine, cred ca si pentru spitalul bacauan ca am putut patrunde in aceasta elita a chirurgilor.
– Care a fost, domnule doctor, cea mai dificila interventie din cariera dumneavoastra?
– Au fost multe. La ochi orice interventie este dificila, uneori foarte dificila. Am avut cativa copii ale caror afectiuni am reusit le rezolvam aici. Din pacate, in spital depindem de un anestezist, nu avem permanent o persoana care sa ne asigure o anestezie generala, este stiut faptul ca la copii este necesara o asemenea anestezie, deoarece, chiar daca interventiile sunt nedureroase, copilul nu stie, nu sta linistit, este stresat, are emotii. Noi nu avem un serviciu de anestezie, fiind un spital pavilionar, sectia noastra se afla intr-un pavilion separat, care nu are aparatura pentru anestezie generala. In aceste conditii procedam la anestezie prin injectare si nu cu intubatie. Recent, am avut pe masa de operatie un copil de noua ani, cu care eu am avut o colaborare buna, avea o minte destul de matura, i-am facut o anestezie usoara si am reusit sa-i salvez un ochi in care ii intrase o sarma dintr-o joaca cu alt copil. Ochiul era efectiv spart, iar noi am reusit, dupa o interventie extrem de complicata sa-i redam vederea. Acum este perfect vindecat si vede foarte bine. Provenea dintr-o familie cu venituri mici, trebuia trimis initial, prin protocol, la o clinica universitara, insa am rezolvat in Bacau acest caz. Si nu a fost singurul.
Ambitiile unui medic tanar
– In spitalul judetean, toate interventiile chirurgicale sunt gratuite?
– Da, insa operatia de cataracta presupune achizitionarea unui implant de cristalin pe care CJAS il suporta, insa preturile nu sunt actualizate cu implanturile moderne. Exista atunci situatii in care pacientul trebuie sa suporte o diferenta, iar altii prefera sa achite integral din cauza ca la Casa de Asigurari se asteapta mult aprobarea, ca urmare a lipsei fondurilor. Un cristalin costa 1300-1400 de lei, este destul de scump. Operatia presupune extragerea cristalinului opacifiat si inlocuirea lui cu un implant de cristalin transparent, care da claritate vederii. Ca ultima noutate, extragerea cristalinului se face prin tehnica de microincizare ce permite o recuperare imediata si rezultate vizuale excelente.
– Nu se procedeaza si la transplant de cornee?
– Nu, in momentul de fata transplantul este destul de dificil in Romania, sunt cazuri izolate, deoarece la noi corneea se ia de la un alt pacient, de la o persoana decedata. In Romania nu exista o banca de organe, prin lege nu functioneaza. Transplanturile se fac doar prin donatii. Posibil ca, in viitor, sa se reglementeze si la noi aceasta procedura, cum exista in alte state europene. Tehnic nu este dificil, insa achizitionarea ei din strainatate este foarte scumpa. O cornee coata aproximativ 2000 de euro.
– Derulati, in prezent, un proiect in randul copiilor, in scoli, pentru depistarea precoce a unor afectiuni la ochi. Despre ce este vorba si care sunt rezultatele?
– Avem un proiect, care se deruleaza de trei ani, privind depistarea ambliopiei la copii, care, daca nu este depistata la timp, poate duce la forme mai grave. Este o boala a sistemului vizual caracterizata prin slabirea simtitoare a vederii. Ambliopia este o consecinta a unei dereglari a vederii binoculare, fara leziune organica. Copiii pot dezvolta ambliopie inca de la nastere, pana la varsta de 6-7 ani. Copilul cu ambliopie nu realizeaza ca nu vede bine cu un ochi.Proiectul este finantat de cabinetele noastre, insa mai primim sprijin si de la anumiti sponsori, cum este Clubul Rotary. Mergem prin scoli, prin gradinite, camine, facem consultatii gratuite. Copiii, parintii nu stiu, nu ii intereseaza care este etalonul vederii si nu procedeaza la controale in primii sapte ani de viata, foarte importanti pentru depistarea acestor afectiuni. La consultatii facem recomnadari de ochelari sau, in cazuri avansate propunem interventii mai laborioase.
– Mi-ati spuns ca ati fost des in strainatate, nu v-a batut gandul sa ramaneti acolo?
– Gandul este unul, ratiunea este alta. Probabil si dintr-un soi de patriotism am ramas in tara. Ar fi tentant, aveam un salariu mai mare, medicii sunt platiti bine in Europa, aveam o viata mai putin agitata fata de ceea ce traiesc aici, unde sunt ocupat de la sapte dimineata la 22-23 noaptea si as fi avut timp mai mult pentru mine si pentru familia mea. Va repet, patriotismul, aici este familia mea, prietenii, aici ma simt acasa, apoi mi-am pus in gand sa fac aici ceea ce as fi facut acolo. Chiar nu pot sa aduc oftalmologia din Bacau la nivelul celei din Vest? Oameni suntem si noi, specialisti avem, singura piedica acum sunt fondurile, banii, faptul ca suntem o tara saraca si nu ne permitem sa ne cumparam aparate performante in toate spitalele. Incet, incet, lucrurile incep sa se miste si la noi, acum in centrele universitare, maine, peste un an, peste alti ani sunt convins ca vom reusi sa ne dotam cu tot ce este necesar pentru o medicina performanta, inclusiv a oftalmologiei. Eu am pornit acest proiect, poate si altii vor face la fel.
Medic primar cu salariu de 1500 de lei
– De unde bani, domnule doctor?
– Am facut imprumuturi la banca, am muncit acesti cinci ani impreuna cu sotia, la care se adauga, cum am amintit, o maleabilitate la plata din partea firmelor furnizoare de asemenea tehnologie. Daca eu m-as fi gandit sa-mi achizitionez aparatura cu banii mei, as fi luat o aparatura mai ieftina, deficitara la performanta, cum am vazut si in multe spitale din Germania.
– Care este salariul unui medic primar in SJU?
– Salariul meu este de 1500-1600 de lei, cu tot cu diferite sporuri. Un venit foarte mic. Recent mi-am luat examenul de primariat si este posibil sa mai creasca si salariul.
– Cat cheltuiti pentru literatura de specialitate?
– Mult, foarte mult, insa intrebati-ma cat cheltui pentru aparatura, pentru instrumente. Fiecare carte costa intre 100 si 300 de euro si cum noutatile in olftamologie vin cu un ritm extrem de rapid, va dati seama cati bani aloc pe aceasta literatura. Nu poti ramane in urma daca vrei sa fii in frunte. Eu operez in spital cu instrumentele mele. Numai o pensa ma poate costa 500 de euro, altele pot costa 1000 de euro. Mie imi trebuie o trusa intreaga. Sunt instrumente fine, rezistente; noi lucram pe ochi. Mai adaugati si faptul ca toate deplasarile in tara si strainatate le supor din banii mei. Pregatirea permanenta este cheia reusitei in orice domeniu.
– Ce face doctorul Postoloche, sotia, in timpul liber?
– Cred ca glumiti. Eu nu am timp liber, ora petrecuta cu dumneavoastra mi-a tinut cativa pacienti la usa. Nu avem copii si cred ca acest aspect ne-a dat priliejul sa ne dedicam profesiei. Cand si cand imi fac timp pentru o obligatie in familie, o nunta, o aniversare. Mi-am impus acest program nu neaparat pentru bani, insa adresabilitatea este foarte mare si atunci pacientii ar trebui programati intr-o perioada mai lunga, de aceea lucram in acest ritm. Eu vreau sa vad rezultatele, sa trag concluzii pentru a sti ce am de facut la urmatorii pacienti. In Romania, grija fata de sanatate este pe ultimul loc. Nu avem o educatie medicala, boala o lasam mai la urma, avem alte prioritati, traiul de la o zi la alta, darile catre stat, ajutorul pentru copii etc. Imi place ceea ce fac, nu am simtit niciodata oboseala, imi iubesc profesia si incerc sa fac cat mai multi oameni fericiti, sa le vad zambetul, sa le vad ochii stralucind.
Gheorghe Baltatescu
