La propunerea unui grup de senatori, din tot spectrul politic, Senatul a aprobat, iar Camera Deputaţilor, ca for decizional a validat, ca anul 2023 să fie declarat „Anul Ciprian Porumbescu” pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea (14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac) şi comemorarea a 140 de ani de la moartea compozitorului (6 iunie 1883, Stupca, Austro-Ungaria), a omului de cultură, patriotului Ciprian Porumbescu.
Am asistat duminică, 4 iunie 2023, de la ora 13.00, la o asemenea manifestare omagială şi comemorativă, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, declarat a fi un medalion muzical, însă, în realitate, a fost un regal literar, istoric şi muzical, dedicat cu inimile şi sufletele deschise, cu talent şi dragoste, la care şi-au depus obolul membrii excepţionalului cor „Stephanos”, al Bisericii „Sfântul Nicolae” din Bacău, dirijor Dumitru Chiuc (bucovinean la origini), de pianistul Flaviu-Marius Panaite, violonistul Eusebiu Parfenie şi de solistul vocal Dragoş Rotaru.
Sala 13 cea mai mare sală a Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie, a fost neîncăpătoare, cu toate că era duminică la prânz, public iubitor de muzică, de muzica şi personalitatea marelui compozitor, a cărui viaţă şi operă au devenit legendă, despre care a vorbit, cu patos şi dăruire, cu inteligenţă, muzeograful, criticul de artă Iulian Bucur, încadrând portretul şi personalitatea lui Ciprian Porumbescu în contextul istoric, cultural şi social intern şi internaţional, când Bucovina fusese alipită Imperiului Hasburgic. Inspirat de versurile lui Mihai Eminescu, scrise la moartea lui Aron Pumnul, dascălul iubit al Poetului: „Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină!”, Iulian Bucur şi-a încheiat pledoaria cu „Îmbrată-te în doliu, frumoasă Românie!”, când a amintit de ziua de 6 iunie, atunci când, la Stupca, Ciprian Porumbescu trecea în eternitate.
Dirijorul corului „Stephanos”, Dumitru Chiuc, care conduce acest grup coral de excepţie de peste 20 de ani, şi-a alcătuit repertoriul, având în vedere trei piloni, care au fost şi filoanele creaţiei lui Ciprian Porumbescu: muzică de sorginte religioasă, a unor compozitori bucovineni şi austrieci, muzica populară prelucrată şi excepţionalele creaţii inspirate din dorurile şi dorinţele poporului român, care se încadrează în ceea ce s-a numit muzică patriotică. Nu au lipsit din medalionul muzical cântece şi melodii pe versurile poeţilor Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu, celebrele „Somnoroase păsărele”, „Cât îi țara românească”, prima operetă românească „Crai Nou”, celebra „Baladă” şi „Hora detrunchiaților”, fiecare evoluţie a corului fiind apreciată prin aplauze, ca la marile concerte, de cei prezenţi. După concert, publicul a putut viziona şi filmul „Ciprian Porumbescu”, în regia lui Vitanidis, în rolul principal, actorul Vlad Rădescu.
Merită felicitări organizatorii, merită felicitări membrii corului, inspiratul dirijor, care ar putea evolua şi încânta într-un concert, tot în Anul Ciprian Porumbescu, pe scena Ateneului sau a Teatrului de Vară, finanţat de una dintre instituţiile administraţiei locale, nominalizate prin lege. Va fi un omagiu adus marelui compozitor, va fi un câştig pentru băcăuani.
